Kremlinul i-a urat ieri „însănătoșire grabnică” lui Navalnîi, în vreme ce apropiații acestuia au cerut insistent transferarea lui într-un spital din străinătate. Apelul a fost auzit. Tot ieri, în Franța, de la locuința de vară a lui Emmanuel Macron, în Fort de Brégançon, unde acesta primise vizita Angelei Merkel, „Merkron” (cum e numit în glumă binomul Merkel-Maron, și care diferă total de „Merkozy”, binomul anterior), cei doi au anunțat așadar că sunt gata să-i ofere cel mai bun sprijin medical lui Navalnîi, ba chiar și azilul politic, iar un avion medical german a pornit astăzi spre Omsk, în Siberia, deși, potrivit ultimelor știri, transferul lui nu va fi posibil.
Navalnîi, principalul adversar al lui Putin, trebuia să zboare ieri de la Tomsk la Moscova, când s-a simțit rău în timpul zborului, avionul efectuând o aterizare de urgență în orașul Omsk, unde Navalnîi a fost transportat la spitalul local și unde se află de atunci în comă.
Doctorii au constatat că opozantul a fost otrăvit, așa cum a anunțat-o de îndată pe Twitter secretara lui de presă, Kira Iarmîș, care de atunci asigură comunicarea.
Navalnîi a mai fost atacat de multe ori în trecut, inclusiv în 2017, la Moscova, când i s-a aruncat o substanță în față (cf. foto). În iulie 2019, pe când era închis pentru 30 de zile, în urma unui protest neautorizat, el a trecut de asemenea printr-o încercare de otrăvire.
Pe rețelele sociale rusești, multe glume cinice au început să circule, printre altele aceea că Navalnîi s-ar afla într-o asemenea stare întrucât a fost vaccinat cu «Sputnik», leacul anunțat de Putin împotriva Covid-19.
La Moscova, cotidianul Kommersant rezumă versiunile care circulă pe canalele de televiziune apropiate puterii (principalele), de pildă că Navalnîi ar fi băut în timpul zborului, alcoolul amestecându-se cu antidepresantele.
„Merkron” îi oferă îngrijiri lui Navalnîi
Vizita lui Merkel la locuința de vacanță a lui Macron, pe Coasta de Azur, a avut loc exact în momentul în care mulți analiști constată o falie profundă în funcționarea cuplului franco-german (Merkel, de pildă, nu îl sprijină pe Macron în fermitatea acestuia față de Erdogan). Este prima dară că Merkel a fost invitată în această fortăreață medievală, Fort de Brégançon, în care se retrag vara președinții Franței. Ultima oară că un cancelar german a călcat pe acolo a fost în 1985, când Helmut Kohl l-a vizitat vara pe François Mitterrand.
Le Monde constată o poziție comună afișată de Macron și Merkel în fața Rusiei. Libération scrie în acest timp că medicii spitalului din Omsk, în Siberia, unde Navalnîi este internat în comă, au refuzat până acum să elibereze certificatele necesare care ar permite evacuarea acestuia spre un spital în străinătate și că el nu a putut fi încă vizitat de medicul său personal. La München, Süddeutsche Zeitung, care anunțase că Navalnîi va fi transportat chiar astăzi în Germania pentru a putea primi tratament și îngrijiri speciale, a infirmat între timp acest lucru. Transferul lui Navalnîi în Germania ar fi trebuit să fie organizat de fundația berlineză Cinema for Peace. Aceeași fundație s-a ocupat de tratamentul în Berlin al membrului grupului Pussy Riot Piotr Verzilov, atunci când acesta a fost otrăvit în 2018.
„Cine se teme de Alexei Navalnîi?” pune întrebarea El Pais, în Spania, care amintește că opozantul se întorcea din Siberia, unde pusese la punct rețeaua candidaturilor pentru alegerile locale din Rusia de luna viitoare. El însuși a fost sistematic împiedicat să candideze, fie ca primar al Moscovei, fie în alegerile prezidențiale, împotriva lui Putin.
Investigațiile complexe și bogate în dovezi ale lui Navalnîi, blogger și jurnalist de talent, au dus de pildă la expunerea corupției lui Dmitri Medvedev, fostul premier și fost președinte al Rusiei.
Tot în Spania, El Mundo trece în revistă lunga serie de victime ce îi pot fi imputate lui Putin, de la Litvinenko și Skripal (acesta a scăpat, miraculos, cu viață) la Boris Nemțov, omorât în 2015 chiar sub zidurile Kremlinului și al cărui ultim interviu l-am tradus chiar atunci, a doua zi după asasinare, interviul purtând titlul profetic: „Mă tem că Putin mă va ucide.”
Franța a fost luată prin surprindere în Mali
În Fort de Brégançon, Macron și Merkel au mai discutat și situația tulbure din Sahel, în Africa. Scriam în revista presei de ieri despre felul (nici măcar în glumă) în care presa germană (cotidianul de stânga din Berlin Tageszeitung, de pildă), a interpretat puciul din Mali (fără nici o singură victimă) ca fiind rezultatul faptului că armata din Mali, care a dus la capăt puciul împotriva președintelui Boubacar Keita, a fost pregătită, școlită și modernizată (în cadrul unei „Ertüchtigungsinitiative“) de către forțele germane, de către Bundeswehr.
Asta în ciuda faptului că Mali este domeniul Franței, care menține în permanență și cu un mare cost multe mii de militari de profesie la fața locului. Oricum, o primă constatare este aceea că Franța a fost luată cu totul prin surprindere. Franța va fi nevoită să-și revadă strategia după această surpriză neplăcută, estimează Le Figaro.
Londra “disperată” după un accord cu UE
Londra, la rândul său, a avut surpriza neplăcută de a descoperi că Uniunea Europeană, și Franța mai ales, nu au nici cea mai mică intenție să ia înapoi refugiații respinși de Marea Britanie, cum o constată The Guardian. The Times prezintă astfel cazul unui imigrant sudanez care a murit recent înecat în Canalul Mânecii, încercând să ajungă în Anglia, după ce cererea sa de azil fusese respinsă în Franța.
Tot The Times scrie că Londra este “disperată” după un acord cu UE. Negociatorul-șef britanic, David Frost, le-a propus un asemenea document de ultima oră europenilor săptămâna aceasta, la un dineu de lucru în Bruxelles, ceea ce reprezentanții UE au perceput, în mod just, ca fiind manevra cuiva încolțit de timp și care are nevoie de un rezultat rapid, oricare ar fi acela.
Crash în Ucraina: rețelele sociale dăunează democrației
Am pomenit lupta care are în loc în Rusia pe rețelele sociale și războiul manipulărilor în jurul circumstanțelor otrăvirii lui Navalnîi. Tot așa, pornind de la doborârea, în iulie 2014, a avionului malaiezian MH17 deasupra Ucrainei, mai precis deasupra Donbasului, de către militarii ruși aflați în zonă pentru a-i sprijini pe rebelii rusofoni din Donețk, Le Figaro decortică în detaliu „războiul informațional” care se duce, de pildă, în jurul editării articolului respectiv din Wikipedia, în toate limbile.
La fel, săptămânalul francez Courrier International, care oferă el însuși o permanentă revistă a presei de pe întreaga planetă, își dedică ultimul număr întrebării dacă nu cumva rețelele sociale dăunează democrației.
Inexistente acum ceva mai mult de un deceniu, toate aceste aplicații care au devenit indispensabile pentru cei mai mulți, Facebook, WhatsApp și Twitter, apoi Instagram și altele, până la TikTok, devenită ținta obsedantă a lui Donald Trump, se află acum în centrul centrului dezbaterilor politice.
Concluzia dosarului de articole traduse și rezumate în Courrier International este că ne regăsim acum foarte departe de promisiunea inițială, care era aceea că toate aceste rețele sociale vor duce la o lume mai bună, la comunicare deschisă, interconectivitate și înțelegere.
Courrier preia astfel un mare articol din The Guardian despre WhatsApp, aplicația cu două miliarde de utilizatori, care, permițând secretul teoretic total al comunicațiilor, a dus la apariția forumurilor conspiraționiste și a unei întregi lumi paralele mustind de teorii neverosimile, mesaje extremiste și planuri complotiste.
Pe de altă parte, cumconstată același Courrier International în dosarul său, nu este suficient să constatăm derivele conspiraționiste încurajate de secretul garantat și protejat al grupurilor de pe WhatsApp, ci ar fi bine și să reflectăm și la aceea că o societate care nu spune ceea ce are de spus decât pe margine și criptat va întâmpina mari dificultăți în a apăra legitimitatea experților, a reprezentanților politici și a autorităților, care prin definiție operează în plină lumină.