Printre criteriile de clasare în ierarhia Shanghai se află prezența unor laureați Nobel, ai unor medaliați Fields (premiu internațional pentru excelență în cercetarea matematică acordat unor tineri), lucrări de cercetare citate de publicații renumite în domeniu. România nu mai are un asemenea atuu.
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, profesorul universitar doctor Daniel David, acuză că în România concentrările academice sau unirea universităților cu institute de cercetare nu se realizează pentru că mereu apar contraargumente „adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale”.
Daniel David explica că, acum, domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Este un domeniu în care UBB și-a propus să investească mai mult.
În același timp, Universitatea de la Cluj-Napoca a deschis în acest an un program de licență în Inteligență Artificială.
Decana Facultății de Matematică, Anca Andreica, spune că a observat „interesul foarte mare pentru această specializare”.
400 de candidați au aplicat pentru ocuparea celor 50 de locuri disponibile.
La București, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București a deschis în acest an, la Facultatea de Automatică și Calculatoare, un program de master menit să pregătească studenți în calcul cuantic. Reprezentanții facultății spun că este primul program din România dedicat calculului cuantic şi comunicaţiilor cuantice. Programul este susţinut de companii/agenţii precum CertSign, BitDefender și IBM. Tot la această facultate, în 2023, s-a deschis Centrul European de Competențe în Materie de Securitate Cibernetică al Uniunii Europene. Aici, vor lucra sute de experți români și străini. Primii experți sunt recrutați acum.
Decanul facultății, profesorul doctor inginer Mihnea Alexandru Moisescu, spune că la Automatică și Calculatoare, concurența a fost în acest an, de 10 candidați pe un loc.
Meseriile pe care și le-au ales sunt atât de necesare în ziua de astăzi, încăt companii mari precum London Stock Exchange, Bitdefender, Renault, Honeywell, IMB au vrut să contribuie cu bani, experți, softuri, cursuri și multe altele la bunăstarea Facultății de Automatică și Calculatoare.
„Avem parteneriate cu Google, Adobe, IBM, Windows XP, ne bucurăm să avem parteneriate și cu BitDefender, cu UiPath și exemplele pot continua”, explică decanul Mihnea Alexandru Moisescu.
Tot el face și bilanțul: „Anul acesta, au fost investiți în jur de 300.000 de euro, aș putea spune, cel puțin. Da, din fonduri private, în laboratoare, în dezvoltarea unor săli.”
În schimb, mai puțin norocoși sunt studenții de la Facultatea de Inginerea Aerospațială de la Universitatea Politehnică București. Profesorii și studenții așteaptă bani pentru cercetare și dotări noi de doi ani.
Profesorul Grigore Cican, șef de lucrări spune că facultatea are nevoie de mult mai multe motoare dar și de standuri de rachete.
„Acest sistem al turbomotoarelor este mai vast. Ne-ar face mare plăcere să avem un stand cu un motor turbofan sau un dublu flux, cum este cunoscut. La fel, ar fi nevoie și de un turboshaft, un motor cu turbină care dă putere la ax sau un turbo propeler. Sau poate pe partea de spațiu, ne-ar plăcea să avem parte de standuri de rachete, pe care astăzi, nu le avem în facultate, din păcate”, explică Grigoce Cican.
Bugetul învățământului universitar este în 2023, de aproximativ 14,7 miliarde de lei, echivalentul a 2,9 miliarde de euro. Suma reprezintă 30% din bugetul total al Ministerului Educației pe tot anul 2023.
Pentru fiecare student care ocupă un loc finanțat de la buget, Ministerul Educației alocă în anul universitar 2023 – 2024, câte 6.346 lei.
Acesta este alocația standard care poate crește în funcție de fiecare universitate.
Potrivit Ministerului Educației, învățământul universitar are un buget mai mare în 2023 și datorită fondurilor alocate de la Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fără banii din PNRR, universitățile ar fi primit 23% din bugetul Educației. Astfel, grație PNRR, învățământului universitar i s-a putut aloca în plus față de banii de la buget, încă aproximativ 3,4 miliarde de lei.
Altfel spus, banii europeni disponibili universităților numai prin PNRR, reprezintă aproape un sfert din bugetul sistemul de învățământ superior.
Prorectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica, profesorul doctor inginer Adina Magda Florea, povestește că toate cele 15 facultăți au făcut proiecte pentru digitalizare prin PNRR, fiecare în valoare de câte 45 de milioane de lei. Dacă toate proiectele vor fi aprobate, doar Universitatea Politehnica din București ar putea atrage 675 de milioane de lei.
Atragerea acestor bani, vitali pentru dezvoltarea educației înalte, depinde însă de politicieni. Dacă aceștia nu fac reformele asumate de România, în PNRR, Comisia Europeană nu va aloca României banii disponibili, așadar și studenții vor suferi.