Finanțarea metroului din Cluj-Napoca a devenit un subiect intens dezbătut în ultimele săptămâni, pe fondul posibilității ca proiectul să rateze finanțarea de aproximativ 300 de milioane de euro, prevăzută în PNRR, după cum a declarat recent premierul Marcel Ciolacu.
Comisia Europeană ar urma să retragă o parte din suma cerută de România prin cererea de plată numărul 3, transmisă în decembrie 2023 la Bruxelles, din cauza problemelor legate de jalonul privind contractul de lucrări pentru construcția metroului, precum și de jaloane din domeniul energiei și al microîntreprinderilor, potrivit premierului.
În privința contractului pentru construcția metroului, Comisia ar reclama unele probleme tehnice, legate de transparența licitației de proiectare și execuție. Contractul are o valoare totală de 2,2 miliarde de euro (cu TVA) și se întinde pe 8 ani.
La Cluj, primarul Emil Boc susține că proiectul metroului va continua, indiferent care va fi sursa de finanțare. Asta, în condițiile în care primăria clujeană are un contract de finanțare semnat cu Ministerul Transporturilor, la finalul lui 2022, și și-ar fi respectat obligațiile prevăzute de statul român în materie de licitații.
Într-un răspuns transmis pe 3 septembrie Europei Libere, Comisia Europeană a precizat că îndeplinirea țintelor / jaloanelor din cererea de plată numărul 3 a României - inclusiv cel legat de metroul din Cluj - pentru o nouă tranșă de bani din PNRR este încă în evaluare.
Între timp, Europa Liberă a aflat, în premieră, că Ministerul Transporturilor ar fi virat deja Primăriei clujene, un avans la lucrările metroului, în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro, sumă aprobată de Guvern în iunie 2024.
Finanțarea din PNRR
România a transmis în decembrie 2023 cererea de plată numărul 3 către Comisia Europeană, în valoare de aproape 2,7 miliarde de euro și care cuprinde 71 de ținte pe care România trebuie să le îndeplinească.
1,86 miliarde de euro provin din fondul de granturi (bani nerambursabili) și 811 milioane de euro – din fondul de împrumuturi din PNRR. Din acesta din urmă trebuia să fie finanțat cu aproximativ 300 de milioane de euro și metroul din Cluj, investiția totală fiind de peste 2 miliarde de euro.
Între țintele pe care România trebuie să demonstreze că le-a îndeplinit este și cel privind semnarea contractului de execuție a lucrărilor la metroul din Cluj, unul din cele mai întârziate proiecte din PNRR, după cum afirma ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.
El a spus recent, pentru publicația locală Cluj24, că Comisia Europeană reclamă faptul că valoarea actualizată a investiției - aprobată de Guvern în octombrie 2022 și care a făcut posibilă relansarea licitației organizate de Primăria Cluj-Napoca - nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE.
Clarificările transmise de Primăria Cluj-Napoca nu s-ar fi dovedit suficiente, potrivit ministrului, care spunea că metroul nu ar pierde neapărat finanțarea, ci ar fi vorba de o retragere intermediară a alocării financiare.
Europa Liberă a solicitat precizări și din partea Ministerului Fondurilor Europene (MIPE) referitoare la finanțarea din PNRR – până în momentul publicării acestui articol, nu le-am primit, le vom adăuga imediat ce le vom avea.
Jaloanele / țintele metroului clujean fixate în PNRR sunt:
- Jalonul 86 - semnarea contractului pentru 50% din lucrările metroului, în urma unor licitații deschise și concurențiale - final de 2022;
- Jalonul 87 - Semnarea contractelor pentru 100% din lucrări - final de 2023;
- Jalonul 88 - Realizarea a 50% din lucrări - final de 2024;
- Kilometri noi de linie de metrou - trimestrul 2 din 2026.
De precizat că aceleași ținte au fost prevăzute și pentru linia de metrou M4 din Capitală, București Gara de Nord-Filaret, proiectul fiind înlocuit însă în PNRR de România cu o secțiune de 6,6 km (stațiile 1 Mai - Tokyo) de pe Magistrala M6, în construcție în prezent.
În timp ce noul tronson de metrou din PNRR al Capitalei are șanse de a atinge jalonul 88 (stadiul realizării este în septembrie 2024 de peste 30%), în cazul celui din Cluj acest lucru este exclus. Săptăturile efective în subteran încă nu au început.
Metroul din Cluj ar urma să fie operat de 26 de garnituri de tren (care ar trebui achiziționate printr-un alt contract), fără mecanic, pe o lungime totală de 21 de kilometri. Ar trebui să transporte între 15.000 și 21.000 de pasageri pe oră.
Suma din PNRR acoperă aproximativ 15% din valoarea totală a proiectului clujean - care are 19 stații și 21 de kilometri - care ajunge la 2,77 miliarde de euro (13,7 miliarde de lei), conform contractului de finanțare semnat în decembrie 2022 de Primăria Cluj-Napoca cu Ministerul Transporturilor (MT).
Conform documentului, sursele de finanțare sunt împărțite astfel:
- PNRR - 300,3 milioane de euro
- Contribuție națională - 2,03 miliarde de euro + 429 milioane de euro TVA afarent contribuției naționale și finanțării PNRR
- Primăria Cluj-Napoca - aproximativ 10 milioane de euro (cu tot cu TVA)
- TOTAL: 2,77 miliarde euro
Proiectul a ratat ad-literam jalonul 86 din PNRR cu privire la semnarea contractelor pentru 50% din lucrări până la final de 2022, dar l-a atins în prima jumătate a anului următor.
Asta după ce în mai 2023 a fost semnat contractul de proiectare și execuție cu un consorțiu condus de două companii turcești, Gulermak Agir și Gulermak Spólk, în asociere cu companiile Alstom (Franța) și Arcada (România).
Îți mai recomandăm Cluj-Napoca ar trebui să aibă metrou în opt ani. Contractul de nouă miliarde de lei a fost semnatValoarea contractului este de 2,2 miliarde de euro (cu tot cu TVA), cu durată de realizare de opt ani (96 de luni). În preajma inaugurării simbolice a lucrărilor din 5 iunie 2024, autoritățile au anunțat cu optimism că, până în 2031, metroul clujean va fi finalizat.
Licitația de proiectare și execuție a fost lansată de către Primăria clujeană în 2022, dar a fost suspendată ulterior, întrucât a fost necesară majorarea valorii contractului, odată cu creșterea prețurilor materialelor de construcție.
MT și Guvernul României au aprobat noi indicatori economici, la valoare mai mare, și procedura a fost reluată în octombrie a aceluiași an. La final de 2022, Primăria Cluj-Napoca semna și contractul de finanțare cu Ministerul Transporturilor, care includea și finanțarea din PNRR.
Comisia Europeană reclamă însă aspecte tehnice legate de licitația respectivă, mai exact că unele date nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniuniunii Europene (JOUE).
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a precizat recent că autoritățile locale, „noii indicatori au uitat să-i încarce în registrul european.”
„De asta s-a blocat proiectul. Ce au spus cei de la Comisie? Că nu îi interesează, trebuia încărcat”, a menționat el, citat de presa locală.
Pe de altă parte, autoritatea locală nu a adjudecat încă licitația pentru contractul de supervizare a lucrărilor la metrou, în valoare de 40 de milioane de euro, contestat în instanță de către un consorțiu participant.
Ar fi de asemenea una dintre problemele privind realizarea metroului în atenția Comisiei Europene, în condițiile în care, fără un supervizor care asigură dirigenția de șantier, lucrările nu pot fi puse în operă.
Primăria clujeană depunctase un consorțiu româno-turc în procedura de evaluare - considerând că unele proiecte nu pot fi recunoscute drept experiență anterioară - dar asocierea a obținut câștig de cauză la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
Decizia CNSC este contestată la Curtea de Apel Cluj de un alt consorțiu participant la licitație, cu termen fixat în 11 septembrie, potrivit clubferoviar.ro.
Europa Liberă a adresat mai multe întrebări Comisiei Europene pentru a vedea care este adevărul dincolo de declarațiile și disputele politice, răspuns sintetizat mai jos.
Ce spune Comisia Europeană
Reprezentanții Comisiei Europene au transmis într-un răspuns la solicitarea Europei Libere că forul de la Bruxelles este în discuții permanente cu autoritățile române cu privire la cererea de plată numărul 3 și că „jalonul 86 din PNRR prevede ca contractul pentru lucrările de construcție a noii linii de metrou din Cluj-Napoca să fie atribuit cu respectarea normelor naționale și ale UE privind achizițiile publice.”
Este în curs de evaluare măsura în care acest jalon este îndeplinit în mod satisfăcător, a mai spus Comisia.
CE a mai transmis că, „dacă o etapă sau o țintă este considerată nerealizată în mod satisfăcător, Comisia poate efectua o plată parțială.” „Suma rămasă a ratei (fie împrumut sau grant) va fi apoi suspendată”, în conformitate cu metodologia europeană.
„Statul membru are apoi la dispoziție șase luni pentru a lua măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor pentru care plata a fost suspendată”, a mai menționat forul de la Bruxelles.
Reprezentanții CE au reamintit că au discuții tehnice regulate cu autoritățile române, inclusiv în privința metroului din Cluj.
„Evaluarea celei de-a treia cereri de plată a României este în curs de desfășurare. Aceasta include discuții tehnice regulate cu autoritățile române cu privire la etapele și țintele incluse în a treia cerere de plată, inclusiv atribuirea contractului de construcție a liniei de metrou Cluj”, a precizat CE, menționând că nu poate face comentarii punctuale cu privire la unele jaloane până la finalizarea evaluării.
Referitor la posibilitatea ca finanțarea pentru metroul din Cluj să fie direcționată spre o investiție similară, precum tronsonul magistralei M6 din București, Comisia a menționat că este la latitudinea statului beneficiar să solicite o astfel de înlocuire.
Metroul ar urma să piardă finanțarea din PNRR, conform premierului
Premierul României, Marcel Ciolacu, a transmis la finalul lunii august că România are probleme legate de unele jaloane din cererea de plată numărul 3 - și așa întârziată, în domeniul microîntreprinderilor, al energiei, dar și în privința metroului din Cluj-Napoca și că riscă retragerea de către CE a unei părți din suma cerută la Bruxelles.
Declarația premierului venea la mai puțin de 3 luni după ce, în 5 iunie 2024, premierul participa la inaugurarea simbolică, în Florești, lângă Cluj-Napoca, lucrările la metrou.
Se întâmpla cu doar câteva zile înainte de alegerile locale, la eveniment fiind prezenți atunci și liderul PNL Nicolae Ciucă și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, alături de primarul din Cluj-Napoca, fostul premier Emil Boc.
În 5 iunie, premierul Marcel Ciolacu participa la inaugurarea simbolică a lucrărilor la metroul din Cluj-Napoca. Peste 3 luni, afirma că finanțarea din PNRR a proiectului ar urma să fie pierdută.
Primul metrou din afara Bucureștiului ar urma să străbată al doilea cel mai populat oraș al țării, Cluj-Napoca, începând din zona metropolitană. Mai exact din comuna Florești - cea mai mare comună din România, cu peste 60.000 de oameni. Ar urma să transporte peste 160.000 de călători / zilnic. În mediul civic local, proiectul a fost adesea contestat, fiind privit adesea ca un vehicul electoral, foarte greu de pus în practică în contextul istoricului României, dar și al orașului în privința marilor proiecte de investiții publice.
Luni, 2 septembrie, Marcel Ciolacu a reafirmat, voalat, că metroul din Cluj urmează să piardă finanțarea din PNRR și că se caută surse de finanțare alternativă.
„Împreună cu ministrul Boloş am început deja demersurile de a găsi altă cale de a finanţa metroul de la Cluj. Metroul de la Cluj nu se făcea cu 300 de milioane cât veneau din PNRR, metroul de la Cluj costă peste două miliarde, deci oricum aveam nevoie de o sumă mai mare”, a declarat luni 2 septembrie premierul Marcel Ciolacu.
Chiar dacă suma prevăzută în PNRR acoperă doar 15% din valoarea întregului proiect, a reprezentat singura finanțare certă, din fonduri europene, pe care autoritățile locale și centrale au mizat în tot acest timp.
Metroul și certificatele verzi
Premierul Marcel Ciolacu a avansat posibilitatea ca metroul clujean să fie finanțat inclusiv prin intermediul programul de obligațiuni de certificate verzi emise în acest an de către statul român.
„Avem acces la o sumă de aproximativ 4,5 miliarde din certificate verzi şi acolo încercăm să introducem metroul, pentru că este transport verde", a spus Ciolacu, fără a menționa dacă suma exprimată în miliarde este în euro sau lei.
În ședința Guvernului din 4 septembrie, Executivul a aprobat de altfel o prevedere care permite coordonatorilor de reforme din PNRR să semneze contracte adiționale care includ finanțare prin certificatele verzi.
Programul de obligațiuni de certificate verzi este un program prin care Ministerul intenționează să finanțeze - prin intermediul investitorilor privați care contactează aceste obligațiuni - proiecte care corespund agendei de mediu naționale și de la nivel european.
Conform cadrului programului, publicat la final de 2023 de Ministerul Finanțelor, pe lângă proiectele de energie regenerabilă și eficiență energetică, „dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în orașele București și Cluj-Napoca” se numără printre principalele proiecte eligibile.
În februarie 2024, Guvernul României a aprobat Cadrul cu privire la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice, iar la câteva zile distanță, Ministerul Finanțelor (MF) a tranzacționat astfel de obligațiuni.
MF a lansat la mijlocul lunii februarie 2024 două tranșe de obligațiuni pe piețe internaționale, cu scadențe la 7, respectiv 12 ani, în valoare totală de 4 miliarde de euro. Interesul investitorilor a fost foarte ridicat, a anunțat la acel moment Ministerul, aproximativ 250 de investitori totalizând subscrieri de peste 14 miliarde de euro.
Succesul sesiunilor de emitere de obligațiuni a fost evidențiat și de Banca Mondială, care a oferit consultanță României în acest proces.
„Fără banii din PNRR metroul nu se face!”. Ministerul Transporturilor ar fi virat un avans de bani
Cel care a lansat prima dată în spațiul public informația că metroul din Cluj este în pericol să piardă însă finanțarea din PNRR este deputatul PNL Sabin Sărmaș, contracandidatul lui Emil Boc în alegerile locale din 2024.
„Ca să fie foarte clar: dacă asta se va întâmpla, indiferent de ce declarații vor mai apărea, proiectul nu se va mai face”, spunea la mijlocul lunii, într-un reel pe pagina sa de Facebook, Sabin Sărmaș.
Contactat de Europa Liberă, deputatul susține că „am spus și spun asta pentru că nu există altă sursă clară de finanțare prevăzută pentru metrou, nimeni nu mi-a putut indica așa ceva.”
Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, nu a răspuns solicitării Europei Libere de a oferi explicații cu privire la situația metroului clujean.
El a afirmat, în schimb, marți 3 septembrie, la un post de radio local, că „dincolo de toate discuțiile din spațiul public, trebuie să se știe că metroul se face”.
Edilul a lăsat de înțeles că, și dacă ar pierde finanțarea din PNRR, proiectul metroului tot va putea continua.
„Este foarte important de știut, metroul are contract de finanțare și lucrările sunt în derulare, este un proiect verde și poate beneficia de multiple surse de finanțare dincolo de banii din PNRR, deci metroul se face, are finanțare, și are poate mai puțină importanță din câte buzunare se finanțează”, a adăugat Emil Boc.
Îți mai recomandăm Metroul și PNRR | Clujul câștigă în fața Bucureștiului. Când va avea România noi trenuri subterane?El a mai spus că Primăria și-a îndeplinit toate obligațiile privind licitațiile prevăzute de statul român și că autoritatea locală nu este parte directă a discuțiilor tehnice dintre autoritățile centrale și Bruxelles.
Anterior, Emil Boc a menționat că utilajele care vor săpa tunelurile subterane ale metroului - celebrele „cârtițe” sau TBM-uri (tunnel boring machines, n.r.) - vor ajunge la Cluj în aproximativ 2 luni.
Viceprimarul orașului, Dan Tarcea, a detaliat procedura, menționând că utilajele vor sosi din China, în portul Constanța, cel mai probabil în noiembrie, după care vor fi transportate, pe bucăți, pe șantier.
Asamblarea acestora va dura alte 2-3 luni.
Emil Boc a vorbit și despre lucrări de mare amploare, de relocare a utilităților, pentru metrou. Jurnaliștii de la publicația locală Media9 au constatat în mai multe vizite recente pe șantierul metroului că aici nu se lucra efectiv, după inaugurarea simbolică a lucrărilor din 5 iunie.
Metroul a primit un avans de 150 de milioane de euro de la Ministerul Transporturilor
Europa Liberă a contactat Ministerul Transporturilor (MT) pentru a afla exact ce sumă are prevăzută în 2024 pentru proiectul metroului.
Reprezentanții MT au precizat pentru Europa Liberă că ministerul a plătit deja un avans de „aproximativ 150 de milioane de euro” Primăriei Cluj-Napoca.
„A fost plătit și se utilizează, proiectul merge”, au spus reprezentanții MT, care au subliniat că finanțarea a fost acordată ca parte integrantă a finanțării prevăzută în PNRR.
Este o informație în premieră, confirmată între timp și din alte surse.
Suma a putut fi virată în baza unei Hotărâri a Guvernului din 6 iunie 2024, care a aprobat alocarea din fondul de rezervă la dispoziția Executivului a aproximativ 170 de milioane de euro (850 de milioane de lei) necesari „acordării avansului în cazul proiectului metroului Cluj-Napoca.”
Finanțarea era necesară pentru a asigura premisele atingerii jalonului 88 - construirea a 50% din investiția în linia de metrou până la final de 2024, se arăta în nota de fundamentare a Hotărârii.
„În lipsa acestor demersuri, proiectul poate ajunge să înregistreze întârzieri și blocaje imposibil de recuperat, dat fiind calendarul de finalizare a tuturor jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență”, menționa nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern (HG).
Îți mai recomandăm România împrumută pentru prima dată 2 miliarde de euro pentru investiții prietenoase cu mediul, prin „obligațiuni verzi”În HG se menționează că suma cu care a fost suplimentat bugetul Ministerului Transpoturilor era necesară asigurării finanțării naționale și a TVA-ului aferent proiectelor cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Pro Infrastructura: Metroul a ratat jaloanele, este un proiect fără finanțare!
În contextul expus mai sus și al ratării finanțării din PNRR, șansele ca primul metrou din afara Bucureștiului să se realizeze cu adevărat scad serios, spune președintele asociației Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de investiții rutiere și feroviare.
„Proiectul a fost contractat târziu, a ratat de la început primul jalon. Trecem peste asta, dar șansele să îndeplinească jalonul final, realizarea lucrărilor din prima etapă până în 2026, sunt zero. Chiar dacă lucrările demarează la începutul anului viitor, să fie gata 9 kilometri de săpături, cu stații și toată partea de structură până în 2026 este foarte-foarte puțin probabil”, afirmă Ionuț Ciurea, de la Pro Infrastructura.
Dacă metroul va pierde banii din PNRR, cauzele sunt întârzierea proiectului și șansele foarte scăzute de a fi gata în 2026, aspectele tehnice fiind mai degrabă un pretext, crede Ciurea.
Cel mai negru scenariu ar fi, potrivit lui, ca lucrările să înceapă - pentru a cheltui inclusiv avansul plătit de MT - și să fie abandonate ulterior, din lipsă de finanțare. Asta după ce vor fi creat un disconfort serios pentru locuitori.
De fapt, lipsa unor surse clare de finanțare, extra PNRR - care acoperea oricum o mică parte din total - este marea problemă a proiectului, explică el.
Bugetul prevăzut în contractul de finanțare semnat de Primăria Cluj-Napoca este unul strict scriptic, spune Ciurea.
Includerea investiției în Programul Transporturi 2021-2027 - anunțată ca posibilitate de către autorități - este foarte puțin fezabilă, spune Ciurea, în condițiile în care banii necesari investițiilor cuprinse deja în program sunt prea puțini față de totalul necesar.
Cât despre finanțarea din certificatele verzi, reprezentantul Pro Infrastructura spune că precedentele nu sunt încurajatoare. Asta întrucât au mai existat tentative, la nivel de declarații, de a finanța autostrăzi din surse alternative, dar nu s-a concretizat nimic.
Mai mult, deputatul Sabin Sărmaș spune că firmele care au contractat lucrările de realizare a metroului ar avea prevăzute în contract despăgubiri substanțiale în caz de reziliere.
Informația nu a putut fi verificată de Europa Liberă, însă Ciurea atrage atenția că costurile utilajelor pentru săparea tunelurilor - TBM-uri (tunnel boring machines, n.r.) sunt foarte mari.
Coordonatorii studiilor de fezabilitate la metrou atrăgeau și ei atenția, încă din 2022, că intrarea în subteran a TBM-urilor și neutilizarea lor, din lipsă de finanțare, ar genera costuri și probleme suplimentare majore.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.