Republika Srpska (sau Republica Sârbă a Bosniei) a continuat joi reformele separatiste care încalcă constituția țării. În plus, liderul său pro-rus, Milorad Dodik, i-a sfidat public pe procurorii bosniaci după ce aceștia au emis un mandat de arestare pe numele său. Observatorii spun că situația este cea mai tensionată de la războiul din Balcani din anii '90.
Procurorii bosniaci au ordonat miercuri arestarea lui Dodik pentru că a ignorat o citație în instanță. Liderul bosniac a declarat că nu se va supune acestui ordin și a cerut sprijinul Rusiei. De asemenea, poliția locală din Republica Srpska a anunțat că îl va proteja pe Dodik.
În 2023, Milorad Dodik a promulgat două legi care anulau hotărârile Curții Constituționale bosniace și deciziile Înaltului Reprezentant pentru Bosnia Herțegovina.
În februarie 2025, în urma acestor inițiative care încalcă acordurile care au adus pacea după războiul bosniac, Dodik a fost condamnat la un an de închisoare și i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de șase ani.
Ca răspuns, Dodik a inițiat legi care interzic magistraților și polițiștilor bosniaci să intre în regiune.
Procurorii bosniaci au deschis apoi o anchetă pentru nerespectarea ordinii constituționale.
Decizia lui Dodik de a nu se supune legilor statului bosniac aruncă Balcanii într-o nouă perioadă de tensiuni periculoase, avertizează observatorii.
„Vreți să ne arestați? Haideți, încercați să ne arestați”, a strigat Dodik într-un discurs adresat parlamentarilor din parlamentul Republicii Srpska.
Parlamentul acestei entități a discutat joi proiectul unei noi constituții care ar oferi suveranitate republicii.
De asemenea, noua constituție prevede crearea unei armate proprii și a unui sistem judiciar separat. De asemenea, se prevede dreptul republicii la autodeterminare și de a decide alipirea la alte state.
Prevederile noului proiect de constituție contravin constituției bosniace și acordurilor de la Dayton, care prevăd că Republica Srpska face parte din Bosnia.
Ce sunt Acordurile de la Dayton?
Acordurile de la Dayton, semnate pe 14 decembrie 1995, au pus capăt războiului din Bosnia, care a avut loc între 1992 și 1995.
Acordurile au fost negociate la baza aeriană Wright-Patterson din Dayton, Ohio, și semnate la Paris de către liderii Bosniei și Herțegovinei, Croației și Serbiei, împreună cu reprezentanți ai Uniunii Europene, Franței, Germaniei, Marii Britanii, Federației Ruse și Statelor Unite ale Americii
Acordurile au stabilit structura politică actuală a Bosniei și Herțegovinei, împărțind țara în două entități principale: Federația Bosnia și Herțegovina, dominată de bosniaci și croați, și Republica Srpska, dominată de sârbi.
Acordurile de la Dayton au avut mai multe consecințe importante:
- Încetarea războiului: Acordurile au pus capăt războiului din Bosnia, care a durat din 1992 până în 1995 și a cauzat pierderi umane și materiale semnificative.
- Structura politică: Acordurile au stabilit o structură politică complexă pentru Bosnia și Herțegovina, împărțind țara în două entități principale: Federația Bosnia și Herțegovina și Republica Srpska. Această structură avea ca scop reprezentarea echitabilă a principalelor grupuri etnice.
- Stabilitate și pace: Deși acordurile au reușit să aducă stabilitate și să prevină reluarea conflictului, ele au fost criticate pentru crearea unor structuri politice ineficiente și greoaie.
- Reconstrucție și reconciliere: Acordurile au deschis calea pentru eforturile de reconstrucție și reconciliere în Bosnia și Herțegovina, un proces dificil și de lungă durată.
- Prezența internațională: Acordurile au permis desfășurarea unei prezențe internaționale semnificative în Bosnia și Herțegovina, inclusiv forțe de menținere a păcii și diverse agenții internaționale care au sprijinit reconstrucția și dezvoltarea țării.
Parcursul politic al lui Milorad Dodik
Cariera politică a lui Milorad Dodik, în vârstă de 66 de ani, a început în contextul perioadei tumultoase, marcată de destrămarea Iugoslaviei și de războiul din Bosnia (1992-1995).
A fost ales prim-ministru al Republicii Srpska pentru prima dată în 1998 și a ocupat funcția până în 2001.
De atunci, cariera sa politică a inclus diverse funcții, inclusiv președinția Republicii Srpska, din 2010 până în 2018.
Inițial, Milorad Dodik era văzut ca un moderat care a pledat pentru cooperarea cu comunitatea internațională și un susținător al Acordurilor de la Dayton.
Cu toate acestea, pe măsură ce Dodik s-a confruntat cu dificultăți economice și tensiuni etnice, poziția lui a migrat către un discurs naționalist și conflictual, care afirma tot mai apăsat autonomia Republicii Srpska.
Dodik a lansat inclusiv ideea unui referendum privind independența Republicii Srpska.
De-a lungul mandatului său, Dodik a fost criticat pentru tendințe autoritare, subminarea instituțiilor democratice și adâncirea diviziunilor etnice.
De cealaltă parte, susținătorii lui afirmă că el a adus stabilitate și dezvoltarea republicii entității.
Milorad Dodik s-a bucurat de sprijinul autorităților sârbe. Mai mult, el e un aliat al președintelui Vladimir Putin.
Dodik se află în prezent sub sancțiuni din partea SUA și a Marii Britanii pentru acțiuni care vizează secesiunea Republicii Srpska de Bosnia.
De asemenea, el este acuzat că nu a respectat directivele Înaltului Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, Christian Schmidt.
Cei doi s-au aflat de multe ori în conflict, iar Dodik l-a acuzat frecvent pe Schmidt că ia decizii împotriva intereselor Republicii Srpska
Cel mai semnificativ conflict a fost în 2023, când Dodik a promulgat două legi care anulau hotărârile Curții Constituționale bosniace și deciziile Înaltului Reprezentant legate de Republica Srpska
În urma acestui act, în februarie 2025, Dodik a fost condamnat la un an de închisoare și i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de șase ani.
El a declarat că biroul lui Schmidt este „o organizație criminală” și a cerut sprijinul Rusiei, Serbiei și Ungariei pentru a-și susține poziția.
Îți mai recomandăm Liderul sârb bosniac Dodik, condamnat la închisoareEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.