„Sper că da. Adică, asta este ceea ce încerc să-mi conving prietenii. Trebuie să facem asta. Nu putem lăsa munca neterminată”, susține acesta.
Oficialul lituanian consideră că, dacă acum câțiva ani NATO își căuta ‘raison d'être’ (n.r. scop), ultimul an a dovedit că există un motiv pentru care NATO să existe.
Cât privește faptul că țările baltice și Polonia au fost întotdeauna fruntașe în privința ajutorului pentru Ucraina, spre deosebire de alte state, Gabrielius Landsbergis crede că trebuie să se țină cont de experiența pe care fiecare țară o are cu Rusia.
„Nu toată lumea este convinsă la același nivel. Dar este o dezbatere. Nu aș folosi cuvântul ‘dezamăgit’. Sunt mulțumit de direcție”, susține liderul lituanian.
Ministrul lituanian subliniază și că e nevoie de un tribunal special pentru investigarea infracțiunii de agresiune a Rusiei:
„Cred că cel mai bun mod de a face acest lucru este să parcurgi Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Asta înseamnă că va trebui să votăm. Toate țările din lume vor trebui să voteze”.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Este NATO mai puternică ca niciodată, astăzi, la această întâlnire de la București? Sunteți mulțumit de implicarea fiecărui stat membru NATO?
Gabrielius Landsbergis: Absolut. Acum câțiva ani, NATO își căuta ‘raison d'être’ (n.r. scop). Părea că toți dușmanii fuseseră învinși și trăiam într-o lume complet pașnică. Nu toată lumea credea asta, dar consensul se formase în jurul acelei formule.
În țările baltice și în alte țări din Flancul de Est, credeam că pericolul e acolo. Și, mai întâi de toate, vine din țări autocratice, nedemocratice. Și, în primul și în primul rând, din Rusia și Belarus.
Deci, acum cred că ultimul an a dovedit că există un motiv pentru care NATO să existe. Aceasta este o linie de bază, grijile din Războiul Rece sunt încă acolo, iar motivul pentru care ne apărăm pe noi înșine și pe partenerii noștri este foarte evident.
Am reușit să facem asta. Suntem cu siguranță o parte a unui efort de apărare ucrainean. Ceea ce rămâne de văzut este dacă vom fi o parte a victoriei totale.
Europa Liberă: Și vom fi?
Gabrielius Landsbergis: Sper că da. Adică, asta încerc să-mi conving prietenii. Trebuie să facem asta. Nu putem lăsa munca neterminată.
Îți mai recomandăm Letonia-Lituania-Polonia-România, declarație comună. Andrzej Duda cere dislocarea sistemelor Patriot în UcrainaEuropa Liberă: Țările Baltice și Polonia au fost întotdeauna în fruntea liniei când a venit vorba de ajutor concret pentru Ucraina, când a venit vorba de declarații care condamnă Rusia. Există o dezamăgire că restul statelor nu sunt atât de ferme?
Gabrielius Landsbergis: Ei bine, este încă o organizație, o uniune în care trebuie să găsim un consens între țările care au experiențe diferite când vine vorba de Rusia.
Și cred că acesta a fost momentul nostru, o oportunitate de a pune argumente suplimentare la afirmațiile pe care le-am folosit chiar înainte de război, dar nu toată lumea este convinsă la același nivel.
Însă, este o dezbatere în care, cu siguranță, centrul s-a schimbat. Nu aș folosi cuvântul ‘dezamăgit’. Aș spune doar că avem această conversație și sunt mulțumit de direcție.
Europa Liberă: Și NATO este mai puternică ca niciodată?
Gabrielius Landsbergis: Absolut, da.
Europa Liberă: Ați vizitat în aceste zile Kievul și ați spus că sperați ca țările care sunt încă indecise cu privire la necesitatea tribunalului special pentru investigarea infracțiunii de agresiune a Rusiei vor lua în considerare cererile ucrainene. Se va întâmpla asta?
Gabrielius Landsbergis: Ei bine, cred că nu există altă cale, acest lucru trebuie să se întâmple. Ne-am ratat șansa de a cere dreptate atunci când Uniunea Sovietică s-a destrămat în 1990.
Țările care erau ocupate încă căutau dreptate sau au fost lăsate pe cont propriu să o caute. În 2008, Rusia a atacat Georgia. Nu a avut parte de nicio justiție. Pacea a fost spartă, teritoriile au rămas și acum ocupate.
În 2014, același lucru, primul atac asupra Ucrainei. Am avut atâtea lecţii de învăţat din asta.
Responsabilitatea contează. Schimbă realitatea. Dacă îi faci responsabili pe cei care iau decizii de a ataca vecinii, atunci este posibil să te aștepți ca ei să nu repete asta în viitor.
Prin urmare, cred că nu putem permite ca încă un capitol din poveste să rămână nepedepsit și să așteptăm ca altul să fie scris.
Îți mai recomandăm Secretarul de stat al SUA la București: NATO e mai puternică decât oricând, suntem recunoscători RomânieiEuropa Liberă: Și când se va întâmpla asta? Când va exista acest tribunal?
Gabrielius Landsbergis: Vorbim despre calea pe care trebuie să mergem. Există abordări diferite. Cred că cel mai bun mod de a face acest lucru este să parcurgi Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Asta înseamnă că va trebui să votăm. Toate țările din lume vor trebui să voteze.
Și dacă ei, majoritatea dintre ei, ar fi de acord că vom avea un tribunal care va avea un mandat foarte larg, din partea unei game foarte largi de ţări, nu doar europene, dar am include şi alte regiuni, alte continente, cred că asta e foarte important.
Discutăm, când metoda este stabilită, putem vorbi despre o cronologie. Dar, cred că timpul este esențial. Nu putem aștepta 5 ani, nu putem aștepta 10 de ani pentru a decide dacă avem nevoie de responsabilitate pentru actul de agresiune, deoarece actul de agresiune se întâmplă acum.
Dovezile sunt transmise în direct la TV, pe telefoanele noastre, din partea de est a Ucrainei. Și, dacă procurorii vor începe să lucreze, apoi, dacă judecătorii se vor alătura, ar avea ocazia de a vedea ce se întâmplă și cum arată într-adevăr o crimă de agresiune în secolul XXI.
Europa Liberă: Lituania a sprijinit refugiații ucraineni încă de la începutul invaziei rusești. Câți refugiați din Ucraina au sosit? Ar putea veni mai mulți iarna aceasta? Va fi o iarnă dură.
Gabrielius Landsbergis: Cel mai recent număr pe care îl am este de aproximativ 70.000. Ne pregătim să putem primi un număr și mai mare, pentru că iarna aceasta ar putea fi o provocare, dar, de asemenea, cred că avem nevoie de un efort concertat din partea Uniunii Europene pentru a aborda problema.
Asta înseamnă că poate există modalități de a ajuta acele țări, în special țările mai mici, cum ar fi Lituania, care sunt foarte aproape de Ucraina și nu au întotdeauna capacitatea tehnică de a accepta zeci de mii de refugiați care caută un adăpost sau o școală pentru copiii lor.
Europa Liberă: Ce sancțiuni noi ar trebui luate împotriva Rusiei?
Gabrielius Landsbergis: Ei bine, există mai multe modalități de a izola în continuare Rusia. Reuniunea a prezentat o listă destul de substanțială, care vizează companii, chiar sectoare. Și, dacă suntem de acord, credem că aceasta ar pune presiune suplimentară asupra economiei Rusiei și ar limita această posibilitate de a purta războiul.