Industria de Apărare ar fi avut nevoie, în 2023, de 900 de milioane de lei, dar a primit doar 200 de milioane, a admis ministrul Economiei în interviul one2one, de la Europa Liberă. Acum solicită încă 500 de milioane de lei. Chiar și subfinanțată, producția s-a dublat anul trecut față de 2021, susține ministrul.
Iată principalele declarații:
- Despre creșterea producției de muniție:
„E adevărat, avem beneficiari tradiționali pe care ni-i păstrăm și atunci, în contextul generat de asigurare a acestor stocuri, cifrele au crescut. Au crescut și cifrele pe achizițiile interne și de aceea, discuțiile pe care le avem cu Ministerul Apărării Naționale sunt în direcția măririi acestor stocuri, pentru asigurarea necesarului Ministerul Apărării pentru situații normale de aprovizionare.”
- Despre destinația exporturilor de armament românesc:
„Ministrul Economiei: Nu avem aceste contracte directe, nu avem, nu livrăm direct, în acele zone. Vorbim de necesitățile României și necesitățile regionale, pe parteneriatele pe care le avem în acest moment, în vigoare.
Europa Liberă: Deci spuneți că industria locală de Apărare nu furnizează muniție pentru Ucraina?
Ministrul Economiei: În acest moment nu, nu direct.
Europa Liberă: A făcut-o până acum?
Ministrul Economiei: Nu.
Europa Liberă: Indirect?
Ministrul Economiei: Nu. Nu știu, pentru că avem beneficiari. Avem beneficiari tradiționali care au contracte în vigoare cu noi.
Europa Liberă: Dar beneficiarii aceia v-au cerut să sporiți producția și livrările?
Ministrul Economiei: O parte din ei da.”
- Despre construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție:
„Acum, da, avem lanțul de aprovizionare și importăm această pulbere. (…) În acest moment, avem o evaluare cu trei companii care ar putea să furnizeze un astfel de proiect. Companii străine. Și în cursul acestui an, vom lua o decizie și vom începe construcția unei noi fabrici de pulberi pe categoriile de pulberi de care companiile din industria de Apărare au nevoie.”
- Despre înființarea unor centre de mentenanță pentru echipamente militare, inclusiv din Ucraina:
„Cel puțin deocamdată, noi nu am primit o astfel de solicitare (n.r. de la compania germane Rheinmetall, care, potrivit Reuters, va deschide la Satu-Mare un centru de întreținere și logistică pentru armele folosite pe frontul din Ucraina), dar avem solicitări din partea mai multor țări în a dezvolta centre de mentenanță regionale.(…) Vom face centrul de mentenanță, de exemplu, pentru transportoarele Piranha.”
Cum a ajuns industria locală de apărare la o producție record în 2022
Fabricile românești din industria de profil au primit comenzi sporite de la principalul lor client, Ministerul Apărării Naționale, dar și de la cumpărătorii străini tradiționali, așa că au produs cantități mult mai mari de muniție și armament.
Este însă vorba de muniție și echipamente de tip sovietic, pentru că, în acest moment, Ministerul Apărării Naționale folosește încă o mare parte dintre capabilitățile sale de tip vechi, a explicat ministrul Economiei.
În interviul one2one de la Europa Liberă, Florin Spătaru a afirmat că, deocamdată, muniția și echipamentele moderne sunt produse de companii private din România. Sunt peste 100 de asemenea firme, unele cu capital străin, care produc pentru state din NATO, a explicat ministrul.
În ceea ce privește fabricile românești din industria de Apărare, acesta din urmă promite retehnologizarea lor și declară că unele investiții sunt în faza de licitații. În ultimul an și jumătate, s-ar fi investit deja 800 de milioane de lei, susține Spătaru.
În contextul războiului din Ucraina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și lideri ai Uniunii Europene au cerut, de mai multe ori, statelor membre să-și refacă stocurile de muniție.
50 de state din NATO, UE și nu numai ajută Ucraina cu echipamente militare sau o sprijină logistic să facă față războiului început de Rusia împotriva sa, în februarie anul trecut.
Printre acestea se află și România. În plus, recent, 18 state din Uniune, printre care și România, au pus la cale un plan de livrare de muniție Ucrainei, în valoare de 3 miliarde de euro.
Rachete produse la Ploiești, arme la Cugir, muniție în Gorj
Ministrul Economiei a dat exemple de investiții în urma cărora ar urma să fie fabricate noi produse militare:
- muniții integrate la Sadu, în județul Gorj;
- arme moderne la Cugir, în județul Alba;
- rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, la Ploiești;
La realizarea rachetelor interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, compania americană Raytheon va veni cu partea sa de contribuție la Ploiești, unde a început investiția pentru fabricarea de rachete SkyCeptor, anunță Florin Spătaru.
„S-a făcut evaluarea, sunt echipe mixte care au lucrat în evaluarea unei astfel de capabilități, iar în acest moment, în 2023, deja am început să alocăm bani din partea statului roman, pentru realizarea acestui centru la Ploiești (…) urmând ca partea americană, bineînțeles, să-și susțină la rândul ei, investiția corespunzătoare.”
Ministrul Economiei contrazice sindicatele
Florin Spătaru admite la interviul one2one că fabricile românești au linii învechite, dar susține că le-a cerut directorilor să propună programe de modernizare.
În plus, spune oficialul guvernamental, un câștig va fi și realizarea mentenanței în țară. De exemplu, pentru transportoarele blindate Piranha, asamblate la Uzina Mecanică București, și pentru avioanele F16, la Aerostar Bacău.
Sindicate: E nevoie de transfer de tehnologie și investiții masive
Anul trecut, confederația Blocul Național Sindical (BNS), atrăgea atenția într-un raport cuprinzător, că pentru țări ca România, decalajul tehnologic din industria de Apărare va fi greu, dacă nu imposibil, de recuperat fără transfer de tehnologie și investiții masive.
România va cumpăra produse de pe raft dacă nu face transferuri de tehnologie prin offset, avertiza BNS, confederație sindicală la care sunt afiliați o parte dintre cei 7 mii de angajați ai fabricilor românești de muniție și armament.
Offsetul se poate realiza prin mai multe moduri, inclusiv prin transfer de tehnologie în cuantum asemănător cu nivelul sumei plătite pentru achiziții străine sau întoarcea sumei în industria locală prin investiții directe.
În același raport, se arată că, în Polonia, 14 companii din grupul PGZ-Polish Armaments Group implementează programe de offset pentru apărarea țării. Printre produsele realizate astfel se află camioanele, lansatoarele și rachetele pentru sistemele de apărare antiaeriană americane Patriot.
Potrivit aceleiași surse, investițiile locale au produs economii majore: rachetele a Rafael&Raytheon Skyceptor au fost produse cu sume de 4 ori mai mici decât cele folosite pentru fabricarea rachetelor originale PAC-3MSE pentru Patriot.
Blocul Național Sindical spunea că legislatia din România exclude contracteleG2G (între guvernele a două state) de la aplicarea offsetului.
La fel de grav, sublinia confederația, nici unul dintre programele majore de achiziții nu a fost acompaniat de un offset efectiv.