După ce premierul Marcel Ciolacu a acuzat public că este șantajat de industria jocurilor de noroc, și ministrul Finanțelor Publice acuză presiuni.
Invitat la Europa Liberă, Marcel Boloș mărturisește că i-a fost greu să promoveze ordonanța de urgență care stabilește taxe suplimentare și impune noi obligații pentru companiile de jocuri de noroc. Motivul ar fi că mai mulți șefi din Ministerul Finanțelor, care trebuiau să avizeze proiectul de act normativ, blocau procesul.
Marcel Boloș spune că a discutat personal cu acei angajați. Apoi, i-a schimbat din funcție. Ministrul Finanțelor refuză, însă, să îi nominalizeze.
Întrebat dacă a făcut sau nu vreo plângere penală împotriva angajaților respectivi de la Ministerul Finanțelor, Marcel Boloș a spus că nu a putut lua o astfel de măsură.
Your browser doesn’t support HTML5
Marcel Boloș dezvăluie că a fost obligat să înlocuiască șefi din ministerul de Finanțe care ar fi tergiversat suprataxarea păcănelelor
Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, anul trecut, în România, existau oficial 820 de companii în industria jocurilor de noroc. Ele au plătit taxe în valoare de peste 2 miliarde de lei (echivalentul a peste 406 milioane de euro).
Finanțele estimează că, după intrarea în vigoare a ordonanței, statul va încasa în plus de la firmele de jocuri de noroc 132 de milioane de lei până la sfârșitul acestui an, 450 milioane de lei în 2024 și 470 milioane de lei în 2025.
35 din cele 820 de companii cu activitate în România au variantă online, dar numai 9 au sediul fiscal în țară.
Guvernul a adoptat pe 5 octombrie ordonanța de urgență prin care majorează taxele pentru firmele de jocuri de noroc și obligă aceste companii să aibă sediul fiscal în România.
Astfel, firmele de profil vor fi obligate să plătească taxe și impozite în România. Totodată, Guvernul a decis să interzică vânzarea de alcool în sălile de jocuri de noroc.
Același act normativ, care nu are încă norme de aplicare, prevede înființarea unui registru al companiilor și sediilor în care se practică jocuri de noroc.
Principalele prevederi ale Ordonaneței „păcănelelor”
- Companiile de jocuri de noroc vor trebui să aibă un sediu permanent în România. Majoritatea sunt localizate acum în Malta sau în alte state europene.
- Panourile publicitare pentru jocuri de noroc vor avea dimensiuni maxime de 35 de metri pătrați.
- E interzisă afișarea în exteriorul sălilor de jocuri de valori de bonuri și jackpot-uri, respectiv de bunuri (spre exemplu mașini) pentru ademenirea jucătorilor.
- Suma virată în fondul de joc responsabil pentru operatorii clasa I (include casele de pariuri) crește la 500.000 de euro / an, de la 5.000 de euro pe an.
- Cresc sumele plătite pentru licențiere și autorizare anuală, dar și garanțiile pentru risc de neplată.
- În sălile de jocuri de noroc nu pot fi comercializate băuturi alcoolice.
- Taxa de viciu pentru slotmachine (păcănele) și videoloterie - 500 euro / post / an.
În România sunt peste 80.000 de aparate de păcănele.
Înainte de adoptarea ordonanței, premierul Marcel Ciolacu a declarat că industria jocurilor de noroc a ajuns să aibă în România atât de multă putere încât „amenință politicieni și concediază jurnaliști”. Prim ministrul se referea la încheierea contractului redactorului-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, cu firma Ringier.
Îți mai recomandăm Cazul Ringier. Când independența presei e jucată la păcănele, care e finanțarea corectă?Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România a transmis luni într-un comunicat, publicat de agenția de presă news.ro, că înţelege şi acceptă necesitatea noilor măsuri legislative pentru industrie.
Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România susține că reformarea industriei ar trebui să se întindă pe o perioadă mai lungă.