Bună dimineața, dragi prieteni,
Veștile de război din Ucraina, dar și cele privind conflictul dintre Israel și militanții Hezbollah și Hamas, continuă să acapareze fluxurile de știri internaționale. Scena publică din România traversează o furtună politică provocată judecătorii Curții Constituționale.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Curtea Constituțională își justifică decizia de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă la Președinție prin pozițiile sale politice: de la declarații pro-Rusia și anti-europene la antisemitism.
- Liderul PNL, Nicolae Ciucă declară că înțelegerea cu PSD nu mai funcționează, dar că miniștrii liberali rămân în Guvern.
- Statele Unite au aprobat vânzarea a patru sisteme radar Sentinel către România. Două sunt plătite chiar de americani.
Controversata Diana Șoșoacă, exclusă de la prezidențiale, din motive politice?
Cei șapte judecători (din nouă) care au decis sâmbătă, 5 octombrie, că europarlamentara SOS România, Diana Șoșoacă, nu ar avea dreptul să candideze pentru funcția de președinte al României și-au motivat ieri hotărârea.
Cale de 20 de pagini, șase judecători argumentează că legea fundamentală a României se bazează pe valorile democratice europene și euroatlantice, că președintele este garantul Constituției și arată cu exemple că Diana Șoșoacă a încălcat constant aceste valori, că promovează linia autoritaristă a Rusiei lui Putin și că are poziții antisemite.
Cei șase susțin că cine afișează o astfel de conduită nu poate depune onest jurământul de președinte al României.
Problema este că a face judecăți politice cu privire la mesajele politice ale candidaților nu este deloc misiunea judecătorilor de la Curtea Constituțională, dă replica cel de-al șaptelea judecător prezent la ședința de sâmbătă, Iuliana Scântei. Alegerea aparține votanților, nu unei instituții cu decidenți numiți.
Cei șase au extins fără drept atribuțiile CCR, spune judecătoarea, o instituție care trebuie să vegheze la respectarea Constituției, în litera și spiritul ei, iar Constituția spune clar la articolul 37 - dreptul de a fi ales - că, în afara situațiilor de decădere din drepturile cetățenești, orice cetățean cu vârsta de 35 de ani are dreptul de a candida.
Controversa declanșată este uriașă, după cum reiese din reacțiile contabilizate inclusiv de Europa Liberă. Liberalii acuză derapajul major al CCR despre care spun că l-ar avantaja în cursa pentru Cotroceni pe prim-ministrul Marcel Ciolacu, acesta declară că excluderea Dianei Șoșoacă e dovada de necontestat că CCR trebuie să fie reformată de urgență, candidata USR, Elena Lasconi, deci contracandidata Dianei Șoșoacă spune că „motivarea este o scandaloasă catastrofă. Nu doar juridică, ci mai ales democratică”.
Presa reia declarațiile, iar mulți comentatori își declară îngrijorarea și chiar stupoarea față de decizia fără predecent a CCR.
O bună sinteză a argumentelor apare în cuprinsul analizei Ioanei Dogioiu de la Spotmedia: „Oricine poate fi declarat dușman al Constituției fără proces, fără apărare, fără cale de atac. CCR sfidează CEDO”.
Numind decizia CCR „atroce”, autoarea Ioana Dogioiu îndeamnă la discernământ. Pe scurt, depersonalizați, vă rog, ca să vedem principiile. Acum e vorba despre Diana Șoșoacă care nu vă place. Dar, dacă judecătorii Curții Constituționale au ajuns să decidă cine candidează pe criterii politice, atunci e de rău. E de rău pentru toți.
Adaug că libertatea de a alege și de a fi ales sunt fundamentale în orice democrație. După câte se pare, cei șase de la CCR și-au asumat ei în locul alegătorilor dreptul de a alege ce e bine și ce e rău în politica românească. Au decis ei, nu legea de funcționare a CCR, că opiniile politice, nu simpla apartenență la comunitatea cetățenilor români, poate fi bază pentru excludere.
Într-adevăr, legea fundamentală stabilește câteva „pe aici nu se trece!”, dar ele nu sunt discutate în motivare. Probabil pentru că nu au fost atacate de candidata în cauză...
Să trecem și peste faptul că aceste limite, adică subiecte tabu, de ne-pus în discuție vreodată, au fost controversate la momentul adoptării, în 1991.
Ei bine, articolul 152 privind limitele revizuirii Constituției, acolo unde un candidat mai contondent ar putea avea probleme, enumeră integritatea teritorială, pluralismul politic și forma de guvernământ.
Or, aceste singure comori de neatins stabilite de Constituție sunt principii pe care Diana Șoșoacă nu le-a încălcat, fiind specifice (din nefericire pentru confortul moderaților) suveraniștilor (și politicienilir ex-comuniști, dominanți în politica de la București în anii '90).
Și atunci de ce nu poate candida Diana Șoșoacă la Președinție?
Pentru că e pro-Putin? Nu cumva dacă o democrație de tip occidental impune alegătorilor săi ce să voteze și ce nu, seamănă instant Vladimir Putin în chiar momentul în care se prezintă drept anti-dictatură și anti-Kremlin?
Din păcate, democrația nu este o căruță rudimentară cu patru roți. E o mașinărie sofisticată în care binele și răul își schimbă constant fețele. Și măștile.
Există însă și deghizări imposibile ceea ce ne duce la următorul subiect.
Liberalii vor și la guvernare, și în opoziție
Ex-premierul guvernelor PNL-PSD (inaugurate de președintele Iohannis în decembrie 2021), șeful PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat aseară în două mari interviuri televizate că la București nu mai există Coaliție.
Acest prim-beneficiar al aranjamentului la limita Constituției spune că e prea grav cum PSD vrea să acapareze toate puterile în stat. „Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici”, îl citează Europa Liberă. Dar, continuă el contradictoriu, liberalii nu pot părăsi Palatul Victoria pentru că trebuie să stea de pază contra abuzurilor.
Raționament: Ex-premierul Coaliției, Nicolae Ciucă, candidat prezidențial și șef al unui partid în picaj, acuză că PSD vrea dominație totală cu perspectiva unei Cortine de Fier asupra României.
PNL se află la guvernare cu social-democrații în 2021, cu „un soldat în slujba țării” premier, liberalii au fost buni colegi trei ani, au ignorat abuzuri și derapaje, dar nu le mai pot ignora când CCR a ajuns să îi facă pârtie social-democratului Marcel Ciolacu spre Președinție?
Dar, nici în al 12-lea ceas, liberalii tot nu pleacă de la guvernare? Speră liberalii că pot opri derapajele mari pe care le anunță acum, deși le-au putut opri pe cele mici, trecute cu vederea ani?
Gen. Ciucă crede că da. Legile fizicii euclidiene și Scriptura spun că nu poți fi în două locuri în același timp și nu poți sluji la doi stăpâni.
Nu poți să fii și ministru, și să faci și opoziție. Nu poți să împarți banii publici și să denunți, în aceleași săptămâni, proasta lor întrebuințare. Adevărul scrie că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu mai vorbesc și că de problemele guvernării se ocupă „staff-ul tehnic”. Este acesta un guvern funcțional?
Politica e arta negocierii. Pentru președintele PNL, Nicolae Ciucă, negocierea cu mulți votanți fideli ai partidului e deja problematică. Nici negocierea cu partidul nu e simplă.
Apropo, miniștrii PNL știu că trebuie să demisioneze?
Război la frontiera de 837 km cu Ucraina
În timp ce șeful PNL se întreabă cum să-și maximizee șansele de candidat la Președinție, situația de la granițele României este în continuare foarte gravă.
Odesa a fost bombardată din nou în această săptămână, iar ruse au lovit din nou nave ucrainiene în regiunea Starokostiantiniv.
Apărarea în regiune ține de NATO și aliații americani. Legile apărării - invocate din februarie încoace ca urgență legislativă - s-au oprit undeva între Guvern și Parlament.
Între timp, Statele Unite au aprobat trimiterea în România a patru sisteme radar Sentinel, performate. Două vor fi plătite chiar de americani.
Apărarea este și tema primului interviu din seria Prezidențiale 2024 realizat de colega mea, Anca Șerban la Europa Liberă. Prima invitată care a răspuns invitației adresate a fost Elena Lasconi, candidata USR.
Îi așteptăm și pe ceilalți candidați din Top5 cu aceeași franchețe.
Alte subiecte:
- O investigație Recorder arată că marele proiect imobiliar Nordis a însemnat o serie de ilegalități și escrocherii din cauza complicităților politico-judiciare. Principalul dezvoltator din proiect este soțul deputatei PSD, Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice.
- Hotnews observă plecarea din România a mari companii energetice occidentale: Shell, Chevron, Exxon, apoi Enel și E.ON. Aceștia din urmă, peste 3 milioane de clienți sunt preluați de „MVM, o companie de stat maghiară strâns legată de Moscova, prin afacerile cu Gazprom”.
- O analiză BBC relevă că pentru generația Z, adică votanții de 20 și de ani, din confruntarea dintre republicanul Donald Trump și democrata Kamala Harris contează exclusiv aspectele economice.
Ne puteți scrie pe email la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsiți AICI.
Toate cele bune,
Elena