Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, și-a asigurat funcția de secretar general al NATO cu începere din 1 octombrie. România a fost ultima țară NATO care și-a anunțat susținerea pentru Rutte. Anterior, președintele Klaus Iohannis anunțase că își dorește el funcția.
- SUA vor da Ucrainei toate rachetele pentru sisteme Patriot care ies din producție în următoarea perioadă, în detrimentul altor țări aliate care așteptau să le primească. Simultan, România a anunțat că dă Ucrainei un sistem Patriot.
- Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea profundă în urma declarației lui Vladimir Putin că Rusia ar putea furniza armament Coreei de Nord. Vizita lui Putin la Phenian a readus în atenție amenințarea nucleară pe care o reprezintă Coreea de Nord, acum sprijinită de Moscova.
Klaus Iohannis. 10 ani la Cotroceni, niciunul la NATO
Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO rămâne o ciudățenie a anului electoral 2024, ultimul său an la Palatul Cotroceni.
„Asumată în numele României” în martie, când deja majoritatea țărilor NATO îl susțineau pe Mark Rutte, candidatura a fost retrasă ieri, după ce România rămăsese ultima țară care nu îl susținea pe premierul demisionar al Olandei. „O situație penibilă din toate punctele de vedere”, spune expertul în securitate națională și internațională, Claudiu Degeratu, pentru Europa Liberă.
„A intrat în cursă pe persoană fizică pentru propriile privilegii de care nu se poate desprinde, a ieșit pe persoană fizică, fără să fi obținut nimic pentru România, deși a pretins mereu că ar fi candidat în numele României”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu în Spotmedia.
România a fost ultima țară care și-a dat acordul pentru ca olandezul Mark Rutte să devină secretar general al NATO.
Iar Andrei Luca Popescu – Panorama.ro, scrie în newsletterul de vineri dimineață că până și anunțul retragerii candidaturii a fost unul nefericit: „Ne-a informat sec, într-un comunicat de presă, că i-a anunțat pe aliați că își retrage candidatura și că le-a cerut curtenilor din CSAT să facă demersurile de a-l susține și noi pe olandezul Rutte. [...] Iohannis spune că îi informase pe cei de la NATO de o săptămână, dar abia acum a catadicsit să anunțe și publicul, deși fusese întrebat cu o zi înainte exact acest lucru”.
Odată cu retragerea lui Iohannis, Mark Rutte devine următorul secretar general al NATO, care îl va înlocui pe Jens Stoltenberg cu începere de la 1 octombrie. Are cinci mari provocări, scrie Politico:
- posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă;
- dificultatea pe care o aduce iarna în apărarea Ucrainei;
- finanțarea Alianței: o treime dintre țări nu contribuie încă cu cât au promis;
- nemulțumirile de pe Flancul Estic;
- liderii europeni care îl iubesc pe Putin.
The Guardian notează că Mark Rutte preia șefia NATO într-un moment extrem de dificil pe frontul ucrainean, dar îi remarcă abilitatea politică și talentul de negociator. BBC notează că a lucrat bine în trecut cu Donald Trump și că este un susținător categoric al Ucrainei.
Un portret al olandezului care va conduce NATO, în Adevărul.
Patriot pentru Ucraina
Dincolo de candidaturi cu sau fără sens, România „rămâne un aliat de nădejde în NATO”, potrivit expertului în politici publice de apărare, Hari-Bucur Marcu. Acesta a analizat pentru Europa Liberă decizia de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a acorda Ucrainei unul din sistemele de apărare antirachetă Patriot pe care România le deține.
România a cerut în schimb un sistem antiaerian similar, notează Hotnews, care explică și că Patriot este cel mai nou și scump sistem intrat în dotarea Armatei Române.
Decizia de ieri a venit după ce președintele SUA, Joe Biden, a formulat o solicitare în acest sens la întâlnirea din mai cu președintele Klaus Iohannis. Politicienii români au preferat să amâne decizia până după alegeri și, poate, până ce și un al doilea sistem Patriot deținut de România a devenit operațional. Deocamdată, numeroase întrebări au rămas fără răspuns. CSAT sau președinția nu au organizat și o conferință de presă după ședința de ieri.
Sistemul antirachetă Patriot este unul dintre cele mai performante existe în lume.
Anunțul referitor la Patriot a venit în timp ce SUA pregătea o decizie categorică: rachetele Patriot (nu și alte părți ale sistemului, doar rachetele) care vor ieși din producție în perioada următoare pleacă toate spre Ucraina. Vor acoperi aproximativ 16 luni din necesarul Ucrainei, explică RFE/RL, dar nu vor mai ajunge la aliații care le contractaseră.
Deși e pusă pe seama atacurilor recente asupra infrastructurii ucrainene, decizia a coincis surprinzător cu momentul întoarcerii lui Vladimir Putin din vizita în Coreea de Nord și Vietnam. Declarațiile sale de la finalul vizitei au lăsat Washingtonul „incredibil de îngrijorat”, după cum transmite The Guardian.
Amenințarea nucleară și soarta statului rus
O înfrângere în Ucraina ar însemna sfârșitul statului rus, le-a spus Vladimir Putin jurnaliștilor la finalul vizitei în Coreea de Nord și Vietnam. Declarația preluată de Agerpres de pe pagina agenţiei ruse RIA Novosti continuă cu concluzia liderului de la Kremlin – „Nu este mai bine atunci să mergem până la capăt?”.
Nu au fost singurele declarații „cu bătaie lungă” ale lui Vladimir Putin după ce a revigorat alianța militară cu Coreea de Nord.
După cum relatează The Guardian și Reuters, faptul că V. Putin a spus ieri că Rusia ar putea da arme Coreei de Nord îngrijorează „incredibil” de mult Statele Unite. De asemenea, Putin a transmis un avertisment Coreei de Sud, după ce aceasta a criticat parteneriatul cu Phenianul.
În Coreea de Nord, Vladimir Putin (stânga) a fost de acord cu un parteneriat prin care cele două țări se angajează să se apere reciproc. El a amenințat Occidentul că ar putea da arme și tehnologie nucleară Phenianului.
Sudul ar face o foarte mare greșeală dacă trimite arme Ucrainei, a spus Vladimir Putin, potrivit CNN, și a pretins că nu ar exista motive pentru Seul să fie îngrijorat de cooperarea strânsă pe care Rusia o are cu Nordul.
Realitatea de pe teren ar sugera însă altceva, scrie BBC, care publică imagini din satelit din zona demilitarizată dintre cele două Coreei. Coreea de Nord construiește aici un zid și a efectuat lucrări care ar indica extinderea zonelor de acces. Cele două țări nu au încheiat niciodată un tratat de pace, deci sunt, teoretic, în război, iar lucrările din zona tampon ar putea reprezenta o încălcare a armistițiului, scrie BBC.
Strategiile unei regiuni tensionate s-au văzut și cu prilejul vizitei lui Putin în Vietnam, unde nu a avut aceeași primire ca la Phenian, scrie The New York Times.
În comparație cu primirea din Coreea de Nord, cea oferită liderului rus Vladimir Putin în Vietnam a părut mult mai rece.
Vietnamul, spre deosebire de Coreea de Nord, ține la relația cu Statele Unite și a inclus SUA, alături de China și Rusia, pe lista țărilor pe care le descrie ca fiind cele mai apropiate.
Totuși, Putin a declarat la finalul vizitei că e timpul pentru o „nouă arhitectură de securitate” în Asia, iar Rusia se gândește să-și schimbe doctrina nucleară.
O relatare interesantă pe Reuters – pentru prima dată în cinci ani, SUA și China au purtat anul acesta discuții pe teme nucleare.
În privința lui Vladimir Putin, scrie The New York Times, acesta a amenințat direct SUA și Occidentul la întoarcerea din Asia. Între timp, Washingtonul a permis Ucrainei să folosească arme americane pentru a răspunde oricăror atacurilor de pe teritoriul Rusiei, scrie Politico.
Dinspre Kiev, mulțumiri – pentru UE, pentru Elveția, pentru România.
Alte subiecte:
- Roșia Montană Gold Corporation nu mai are licență de exploatare la Roșia Montană.
- Europa Liberă scrie despre Tarom cu conducere nouă (aproape aceeași ca acum un an), dar fără cursa de Londra.
- David Popovici este în această seară în finala probei de 200 de metri liber la Campionatele Europene de la Belgrad – Libertatea.
Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Un weekend frumos,
Carmen