Cu puțin înainte de căderea în gol în interiorul hotelului Duke din centrul Bucureștiului, Gholem Reza Mansouri își plătise cazarea și își făcuse bagajele, afirmă surse din apropierea echipei de anchetatori. Între obiectele personale, polițiștii au găsit însemnări, mai multe telefoane mobile și carduri, care vor fi analizate de polițiști, mai arată aceleași surse.
S-a încheiat autopsia lui Mansouri, care indică multiple traumatisme, despre care, la prima vedere, investigatorii susțin că ar putea fi un indiciu că au apărut în urma căderii de la etajul al șaselea al hotelului. Ancheta mai așteaptă și rezultatul analizei toxicologice, care va arăta dacă Mansouri a fost otrăvit sau dacă luase substanțe care i-ar fi produs amețeli puternice. După primele cercetări, investigația conduce către ipoteza că Mansouri s-ar fi sinucis, mai spun cei de la Poliția Capitalei, însă nu este scoasă din calcul nici varianta crimei.
Îți mai recomandăm România judecă extrădarea unui influent iranian căutat de Teheran pentru corupție, iar în Europa, pentru arestare de jurnaliști independenți
După informațiile Europei Libere, nu este clar dacă au fost înregistrate cu camerele de luat de vederi ale hotelului imaginile cu momentul în care Mansouri cade de la etajul aș șaselea al hotelului, iar dacă există, conținutul lor rămâne, deocamdată, secret. De asemenea, nu există nici informația referitoare la posibili vizitatori ai lui Mansouri în ziua decesului. Trupul lui Mansouri a căzut în jurul orei 14.30, vineri, în hotelul a cărui arhitectură prezintă un spațiu circular gol în, un cilindru de sus până jos în interior, separat de scara interioară și lifturi.
Semnele de întrebare
Suspiciunea din jurul morții lui Mansouri plutește în jurul căderii acestuia în interiorul hotelului, în condițiile în care el se afla sub dublu control al autorităților române. Pe de o parte, se afla sub control judiciar de la data de 12 iunie, iar asta presupune că îi era interzis să anunțe fiecare deplasare a sa, dacă își schimbă locul de ședere și, de asemenea, nu avea voie să părăsească România până la 10 iulie, când urma să se rejudece extrădarea sa în Iran, solicitată de regimul islamic de la Teheran, sub acuzația că ar fi primit mită 500.000 de euro pentru a-l scăpa pe un om de afaceri local.
Practic, Gholam Reza Mansouri ar fi trebuit să se afle sub supravegherea polițiștilor de la Secția nr.1 din București, pentru că se afla sub control judiciar, dar și sub supravegherea unei secții speciale a Poliției Române, care se ocupă de cetățenii străini aflați în procedura de extrădare.
Autoritățile nu au răspuns la întrebările referitoare la intenția lui Mansouri de a-și muta reședința de la hotelul Duke, unde se cazase înainte de arestarea sa de către Poliția Capitalei și prezentarea sa în fața judecătoului de la Curtea de Apel București, la 12 iunie, care l-a eliberat din arest și l-a pus sub control judiciar. Nu este clar nici dacă Mansouri făcuse cerere de acordare de azil, o procedură care este prevăzută ca drept al unei persoane supuse extrădării într-o țară în care riscă un regim de detenție sever și chiar moartea.
De asemenea, un avocat al personajului dispărut în condiții stranii, Najaf Poursani, spune că judecătorul nu ar fi avut niciun motiv să se sinucidă, că ar fi vorbit cu familia lui în ziua morții și indică Poliția Română ca fiind direct răspunzătoare pentru moartea judecătorului.
Controversele din jurul lui Mansouri, căutat la Teheran și în Europa
Îți mai recomandăm Ambasadorul Iranului în România, chemat la MAE în legătură cu decesul lui Mansouri
Gholam Reza Mansouri era căutat de regimul autoritar de la Teheran prin Interpol pentru presupusa mită, însă, în același timp, militanții pentru drepturile omului și Reporterii fără Frontiere voiau să fie judecat în Europa pentru că Mansouri, ca judecător, a trimis după gratii zeci de jurnaliști independenți și disidenți, care au fost ținuți în condiții severe sau au fost torturați.
Azam Jangravi a povestit pentru Radio Farda cum a fost tratată în timpul arestării și judecării de către Mansouri, după ce a protestat, în decembrie 2017, față de purtarea obligatorie a hijabului. Supliciul la care a fost supusă l-a avut pe Mansouri la origine, cu amenințări că îi va fi luată fiica, îi va fi distrusă viața și va fi dată afară de la universitate, unde era cercetătoare. A numit-o prostituată și spion al SUA și al Israelului. A reușit să fugă din țară, acum locuiește în Canada și spune că ar fi dorit ca Mansouri să fie judecat pentru procesele simulacru pe care le-a dirijat și care au trimis în închisoare zeci, poate chiar sute de oameni critici la adresa regimului.
Reporterii fără frontiere au criticat autoritățile germane și române pentru că nu l-au ținut în arest pe Mansouri, pentru a fi adus în fața justiției pentru zecile de jurnaliști indepenenți pe care i-a condamnat la închisoare, au fost torturați pentru că se aflau în opoziție față de regimul islamic. În 20013, Mansouri, cel care a murit în condiții suspecte la București, a trimis 20 de jurnaliști la carceră într-o singură zi. Organizația internațională pentru apărarea drepturilor jurnaliștilor depusese plângere penală împotriva lui Mansouri la procurorii germani.
Tensiuni diplomatice
Ministerul de Externe Român l-a convocat pe ambasadorul Republicii Islamice Iran la București, Morteza Aboutalebi, pentru a discuta despre cazul Mansouri. Ministerul român de externe a transmis că speța cetățeanului iranian face obiectul unei anchete în desfășurare, urmând ca rezultatul acesteia să fie comunicat părții iraniene pe canale oficiale, imediat după finalizare. În acest context, MAE român a exprimat surprinderea față de comunicatul de presă emis de MAE iranian la 21 iunie a.c., precum și față de declarațiile unor oficiali de la Teheran cu privire la elemente care fac obiectul anchetei în curs menționate. Oficiali ai Ministerului de Justiție iranian au acuzat guvernul de la București că este responsabil pentru moartea lui fostului judecător și cleric.
Mansouri era un personaj important pentru regimul islamic de la Teheran. La solicitarea Iranului, Mansouri era căutat prin Interpol. Totuși, la București el nu a fost predat imediat după arestare celor de la Interpol, iar Curtea de Apel ceruse acestei instituții internaționale de cooperare polițienească să se intereseze dacă extrădarea în Iran pe timpul pandemiei nu ar fi încă un factor de risc la adresa controversatului judecător.
La Teheran au existat mai multe declarații care sugerau o nemulțumire a autorităților față de faptul că judecătorul acuzat de luare de mită (un caz celebru în Iran, în care sunt implicate mai multe persoane, dintre care unele au fugit din țară, asemenea lui Mansouri) a murit fără să fi fost extrădat și judecat de sitemul judiciar local.
România nu are acord de extrădare cu Iran, iar decizia Curții de Apel București, pronunțată cu o săptămână înaintea morții lui Mansouri, arată că se punea problema unei temporizări - dosarul a fost etichetat ca „extrădare pasivă”, ceea că înseamnă că există semne de îndoială în privința unui verdict just, invocarea riscului de asasinare în țara respectivă sau deschiderea căii de acordare de azil pentru Mansouri.
Sunt multe chestiuni în privința cărora autoritățile de la București nu au oferit detalii care să clarifice misterul statutului pe care îl avea Gholam Reza Mansouri și, deocamdată, nici lămurirea împrejurărilor în care a murit.