Moldova la vot | Portretele votanților: cum s-a văzut de la București al doilea tur al prezidențialelor din Rep. Moldova

În jurul orei 16.00, peste 46% din cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova, adică 1,28 milioane de persoane se prezentaseră la urne. Peste 200.000 de moldoveni stabiliți în afara țării au votat în străinătate, cei mai mulți având între 36 și 45 de ani.

Secție de votare organizată de Ambasada Republicii Moldova în România, în Centrul Vechi al Capitalei. 

Anastasia (dreapta) are 26 de ani și locuiește în România din 2017. Se întoarce ocazional în Moldova pentru a-și vedea familia și prietenii. 

Spune că a observat mici îmbunătățiri în ultima perioadă, dar că există în continuare probleme legate de corupție și infrastructură. 

„Ne-am dori, bineînțeles, și o deschidere mai mare către comerț cu Uniunea Europeană”. 

Anastasia își dorește ca nivelul de trai să crească, astfel încât cei plecați din țară să poată reveni: „Foarte mulți moldoveni sunt peste hotare și e cam greu să te aduni cu ei la o masă”. 

Pe 3 noiembrie, a stat la coadă aproximativ 30 de minute, față de primul tur, când a petrecut două ore așteptând. 

Inga a venit la votare pregătită cu clătite, în cazul în care cei care așteptau de multă vreme voiau să se răzgândească și să plece. Este consultat financiar și locuiește în România de 24 de ani. 

O parte din familia ei a rămas în Republica Moldova, iar imaginea ei despre țara în care a crescut se conturează prin ochii părinților. 

„Oamenii care au rămas își dedică tot timpul ca să contribuie la dezoltarea unei societăți mai bune, mai prospere și care să prezinte o schimbare în bine”. 

”Mi-ar plăcea ca oportunitățile din Moldova să fie unele durabile, astfel încât oameni cu valori europene să poate investi în Moldova, să atragă oameni din afara Moldovei, și aici mă refer inclusiv la oameni din diasporă, care poate au învățat niște lucruri în afara ei și vor să le implementeze”. 

Pentru ea, președintele trebuie să fie un „ garant al încrederii”. 

Față de primul tur de votare, din octombrie, Inga a observat că pe 3 noiembrie lucrurile au fost mai organizate. 

„Până la urmă, nu contează care este alegerea fiecăruia, contează să îți exprimi votul. Și asta este definita democrației”. 

Răzvan are 24 de ani și locuiește în București din perioada liceului.

„Cred că un președinte trebuie să aibă grijă de popor, asta este regula de bază. Un popor fericit înseamnă o țară fericită”. 

Răzvan crede că cele mai mari probleme de acum din Republica Moldova sunt legate de situația economică și locurile de muncă. 

„Majoritatea pleacă din Moldova doar din aceste motive, deoarece suntem strangulați din punct de vedere economic - nu suntem plătiți suficient pentru unele job-uri pe care le avem. De exemplu, în comparație cu România, cu care suntem vecini, aici sunt cu mult mai multe posibilități și oportunități”. 

Cătălina a terminat masteratul la Universitatea din București în vară, iar recent s-a angajat la Asociația Moașelor Independente. 

Dând timpul înapoi, în urmă cu cinci ani, când a plecat din Republica Moldova, ea simte că sunt în continuare lipsuri în zona de educație. 

„De aia și am venit aici, la studii. Este o lipsă de oportunități pentru tineri, deși, din ce urmăresc, văd că lucrurile se schimbă încet cu încetul”. 

„Ar mai fi corupția și implicarea forțelor externe în tot ce înseamnă politica din țară, în toate aspectele vieții”. 

Dina (stânga) s-a mutat în România anul trecut. Are 28 de ani și are o afacere.

„Fiind născută în '96, am văzut cum părinții și apropiații mei au trecut prin foarte multe greutăți; au fost perioade, după părerea mea, foarte triste și grele”. 

„Cele mai mari probleme, în Moldova, întotdeauna, au fost legate de integritate. Foarte multe persoane sunt de părere că, dacă ne întoarcem spre Rusia, o să fie mai bine, ceea ce nu cred că este adevărat”. 

Dina crede că președintele ar trebui să prioritizeze reformele ce țin de educație și să susțină relațiile comerciale ale Moldovei cu țările către care s-au îndreptat antreprenorii din sectorul privat. 

„Cred că președintele trebuie să se ocupe și de toată diaspora, să vină acasă, pentru că foarte mulți oameni calificați, patrioți, care își iubesc țara, dar care din păcate nu au avut oportunități, au plecat”. 

Angela spune că nu avea cum să rateze ziua votului, indiferent de care ar fi circumstanțele. Locuiește în România de la vârsta de cinci ani, iar cetățenia a luat-o abia la finalul liceului. 

„A fost o viață cu foarte multe piedici, pentru că am avut constant CNP de Republica Moldova, iar Republica Moldova în afara granițelor înseamnă drepturi mai puține. Asta cred că este principala problemă - faptul că nu există în Uniunea Europeană, faptul că nu face parte dintr-o organizație”. 

„Lucrurile se fac în echipă și avem nevoie să fim și noi parte a unei organizații puternice, care să ne ofere drepturi și în afara granițelor țării, nu doar în interiorul țării”. 

Din discuțiile pe care le poartă cu familia și prietenii din Republica Moldova, actuala direcție înspre care se îndreaptă țara este bună, iar îmbunătățirile sunt vizibile. Pentru Angela, un bun președinte ar fi acela care reușește, ca procent, să aibă mai multe proiecte bune decât rele.

„Despre asta este vorba. Să vedem după patru ani că se mișcă ceva, că sunt niște lucruri acolo, în plus. Totul nu se poate rezolva”.