Alegeri în Republica Modova. Un referendum pe muchie de cuțit și un tur doi dificil pentru Maia Sandu

Maia Sandu conduce după primul tur al prezidențialelor cu o diferență de peste 15 procente, dar contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror susținut de socialiștii prorusi, a obținut un scor de aproape 26%. Este un rezultat neașteptat de mare comparativ cu rezultatele sondajelor, care îl indicau la 9% în intenţiile de vot.

În Găgăuzia, de unde este originar Stoianoglo, votul NU, împotriva parcursului european al Moldovei, a depăsit 95%.

O veste proastă pentru guvernul de la Chișinău este scorul strâns de la referendum, diferența dintre tabara DA și NU fiind puțin peste 13.000 de voturi.

Este totuși o răsturnare de situație după ce primele estimări de duminică, la o oră de la închiderea urnelor, arătau peste 55% voturi NU și puțin peste 44% DA. Situația a fost echilibrată de votul din diaspora.

Rezultatul de la referendum a luat prin surprindere nu doar echipa proeuropeană a Maiei Sandu, ci și pe analiștii și oficialii care prognozau că moldovenii se vor pronunța în număr mare pentru integrarea în Uniunea Europeană.

S-au bazat pe sondajele de opinie, care arătau un rezultat favorabil de peste 55%.

Politico și Reuters au remarcat că rezultatele reprezintă „aproape sigur un șoc pentru echipa lui Sandu”. Într-o conferință de presă de luni de la orele prânzului, Maia Sandu a recunoscut că este o victorie la limită, dar că totuși „o victorie rămâne o victorie”.

„Am câștigat prima bătălie dintr-o luptă grea. Am luptat corect și am câștigat corect într-o luptă nedreaptă (…)

Dușmanii poporului nostru își doresc o Moldovă divizată, speriată, își doresc ca moldovenii să se îndoiască de puterea și unitatea lor. Bandiții care vor cu orice preț să revină la putere au vrut să folosească democrația ca pe o slăbiciune”, a spus Sandu.

În ce măsură aceste vorbe vor cântări și din perspectiva turului doi de scrutin al prezidențialelor rămâne de văzut. Nu poate fi ignorat riscul ca peste două săptămâni candidații proruși Usatîi Renao și Vlah Irina să se unească în spatele lui Alexandr Stoianoglo.

Maia Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

Cauzele acestei situații sunt trei, explică pentru Europa Liberă, Sorin Ioniță, directorul Expert Forum, organizație care montorizat alegerile din Republica Moldova.

„Prima cauză e erodarea naturală a guvernării, care a trecut prin crize care au schimbat toate guvernele din Europa. Deci toate guvernele au pierdut alegerile, au fost criza COVID și inflația din ultimii ani. În al doilea rând, PAS (Partidul Acţiune şi Solidaritate) a păstrat anumiți oameni necredibili în sistem și, trei, manipularea grosolană a votului, care e mai mare decât se credea”.

Sorin Ioniță arată că au votat NU la referendum raioane și orașe care sunt proeuropene și sunt conduse de primari PAS, ceea ce nu ar fi fost posibil fără ca votul să fie manipulat de Rusia în principal.

Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul rusesc, consideră că e vorba de un cocktail de cauze, dar că un rol foarte important l-au jucat „operațiunile rusești de cumpărare de voturi asupra cărora nu există dubii”.

Dar, atrage atenția istoricul, e regretabil că toate aceste dezvăluiri care au fost documentate inclusiv de poliție nu au fost urmate de anchete serioase și de cazuri în instanță.

Înainte de vot, autoritățile și presa au semnalat numeroase tentative de cumpărare a voturilor sau de influențare a procesului de votare, acuzațiile fiind îndreptate spre Kremlin și spre omul de afaceri Ilan Șor, considerat un apropiat al Moscovei.

Săptămâna trecută, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul la Washington, a publicat o analiză în care arată că Kremlinul a încercat recent să saboteze procesul de aderare a Moldovei la UE și să destabilizeze democrația și va continua aceste eforturi în următorul deceniu.

Kremlinul este pregătit să urmeze mai multe direcții în viitor pentru a deraia drumul european al Republicii Moldova.

„Rusia ar putea încerca să influențeze și să captureze instituțiile de stat moldovenești, să exploateze legăturile militare, economice și politice cu Transnistria și Găgăuzia și să desfășoare campanii pentru a modela procesul decizional al statelor membre ale UE cu privire la aderarea Moldovei la UE”, spune analiza ISW.

De altfel, Rusia a contestat rezultatul alegerilor din Republica Moldova, susținând că acestea nu au fost libere şi rezultatele arată o creştere „greu de explicat" a numărului de voturi în favoarea preşedintei Maia Sandu şi a Uniunii Europene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat faptul că opoziției i-a fost refuzată posibilitatea de a face campanie și a fost supusă represiunii.

„Indicatorii pe care îi vedem astăzi, pe care îi monitorizăm, dinamica schimbărilor lor, desigur, ridică o mulțime de întrebări”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov într-o conversație avută luni cu presa, răspunzând unei întrebări din partea agenției de stat TASS.

Dmitri Peskov a solicitat și „probe" privind „acuzaţiile grave" ale preşedintei proeuropene Maia Sandu, care a invocat amestecul în procesul electoral al unor „grupuri criminale, care au acţionat în concert cu forţe străine ostile" intereselor R. Moldova.

Președinta Maia Sandu a acuzat duminică noaptea că Moldova s-a confruntat în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației.

„Grupări criminale au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate”, a declarat Maia Sandu, citată de Ziarul de Gardă.

Supărarea Rusiei vine însă din faptul că victoria Maiei Sandu în primul tur de scrutin și succesul referendumului înseamnă și o înfrângere pentru Rusia, care asistă la distanțarea Chișinăului de Moscova și apropierea de Europa.

Semnalul dat de rezultatul pe muchie de cuțit la referendum va avea în principal consecințe în plan politic. De aceea tabăra proeuropeană are nevoie de un scenariu pentru mai departe, mai ales că în vară au loc alegerile prezidențiale, susține Sorin Ioniță.

„Tabăra europeană trebuie să lupte acum cu propaganda și să găsească un narativ pentru mai departe, să explice semieșecul politic și să arate că are un plan, în așa fel încât oamenilor să le fie clar ce urmează. Trebuie să gestioneze consecințele politice.

Alegerile parlamentare din vară sunt foarte importante, pentru că toți oamenii aceștia vor dori să-și bage candidați în parlament ca să blocheze acolo”, spune Sorin Ioniță pentru Europa Liberă.

În condiţiile în care Moldova organizează alegeri parlamentare peste opt luni , Kremlinul este probabil să impulsioneze operaţiunile de dezinformare şi interferenţă în sprijinul partidelor pro-ruse, cum ar fi Partidul Socialiştilor al lui Stoianoglo și împotriva Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) al MaieiSandu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.