Moldovenii sunt așteptați la urne într-o atmosferă nervoasă, după o campanie „anemică”

Maia Sandu a obținut pentru Republica Moldova statutul de țară candidată la aderare și deschiderea negocierilor cu o Uniune Europeană dornică să o primească, în contextul agresiunii rusești contra Ucrainei.

Ea conduce detașat în sondajele de opinie, iar la alegerile din 20 octombrie întrebarea nu este dacă va câștiga, ci dacă o va face din primul tur sau va fi nevoie de turul doi.

În ceea ce privește referendumul din aceeași zi, moldovenii sunt întrebați dacă vor ca Republica Moldova să se integreze în UE și să-și modifice Constituția pentru a adera.

La fel, întrebarea nu este dacă o majoritate va spune „da” – toate sondajele de opinie din ultimii ani și din această campanie sugerează că o majoritate va spune „da” – ci dacă alegătorii vor participa în număr suficient de mare la referendum ca acesta să poată fi validat.

Votul de duminică va avea loc în urma unei campanii pe care analistul politic al comunității WatchDog, Andrei Curăraru, o descrie drept „destul de anemică”.

Nervozitatea din aer la Chișinău este dată, mai ales, de miza geopolitică a acestui vot și de zgomotul care vine de la Moscova, nu neapărat de faptul că electoratul moldovean ar avea vreo dilemă reală.

Președinta Maia Sandu la o întâlnire cu alegătorii, cu patru zile înainte de alegerile din 20 octombrie 2024.

A fost o campanie dominată clar de președinta Sandu cu mesajul ei pro-european, dar marcată de amenințarea constantă a unui amestec rusesc, mai ales din partea și prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, manifestat până acum, în principal, prin acțiuni de dezinformare și ceea ce autoritățile numesc tentative de mituire a alegătorilor.

Aceasta este o „interferență de tip all in, fără niciun fel de linii roșii”, după cum remarcă analistul Laurențiu Pleșca de la German Marshall Fund.

Iar campania nu se va încheia pe 20 octombrie sau după un eventual tur doi de scrutin la prezidențiale, pentru că participanții se vor regrupa imediat pentru alegerile parlamentare așteptate la vară.

Pentru ce votează moldovenii duminică

Sunt așteptați la urne aproximativ 3,3 milioane de alegători moldoveni, inclusiv din diaspora.

În afară de alegerea președintelui, între Maia Sandu și alți zece candidați care-i vor locul, oamenii sunt chemați să spună într-un referendum constituțional dacă sunt de acord cu modificarea legii supreme în vederea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.

La alegerile prezidențiale din Moldova participă 11 candidați.

Cel puțin 1,1 milioane de alegători (o treime) trebuie să participe la referendum și cel puțin jumătate plus unu trebuie să spună „da” pentru ca plebiscitul să aibă consecințe juridice, iar obiectivul și procedura aderării la UE să fie înscrise în Constituție.

Ultimul referendum, care a avut loc în 2010 și la care oamenii au fost întrebați dacă vor să-și aleagă președintele în mod direct (nu prin intermediul Parlamentului), a eșuat din cauza prezenței mici la vot.

Acum, popularitatea alegerilor prezidențiale și a Maiei Sandu pot trage prezența în sus, dar nu este o garanție.

Într-o societate relativ divizată ca a Republicii Moldova, să modifici Constituția prin referendum nu este o sarcină ușoară. Dar șefa statului consideră că are acum o conjunctură propice pentru atingerea acestui obiectiv, mai ales că și „ușa UE este acum deschisă și trebuie să batem fierul cât e cald”, după cum a spus chiar ea.

Laurențiu Pleșca consideră că un vot covârșitor la referendum și o victorie categorică a Maiei Sandu din primul tur ar putea da curaj puterii - reprezentată de ea - să apropie și data alegerilor parlamentare, poate chiar în luna aprilie a 2025.

Astfel, partidul de guvernare PAS ar „culege laurii” și și-ar reînnoi mandatul în Parlament, mai spune analistul.

Un cort electoral din Chișinău al candidatului socialiștilor la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, situat pe locul doi în sondajele de opinie, la mare distanță de actuala președintă.

Ce spun sondajele

Cel mai recent sondaj de opinie, realizat de CBS Research și publicat cu trei zile înainte de alegeri, sugerează că Maia Sandu ar putea obține 36% din numărul total al alegătorilor.

Toți ceilalți candidați adună împreună doar aproximativ 25%; scorul următorului clasat, candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, ar fi sub 10%.

Sondajul nu cuprinde și alegătorii din diaspora, care au votat masiv în trecut pentru Maia Sandu. Dar mai sugerează că un procent mare de alegători, în jur de 20%, rămân indeciși.

Analistul Andrei Curăraru de la WatchDog crede că oligarhul fugar Ilan Șor, în cazul în care a reușit să „cumpere” un număr mare dintre ei, poate decide dacă are loc sau nu turul doi de scrutin și cine se va duela cu Maia Sandu.

Șor se ascunde în Rusia de o pedeapsă cu închisoarea, la care a fost condamnat în Republica Moldova pentru „furtul miliardului” (un atac prin care ar fi devalizat trei bănci, în 2014), și nu sprijină deschis vreun candidat la prezidențiale. Presa a speculat că ar controla cel puțin trei.

Și pentru Laurențiu Pleșca, fugarul Șor este „cartea care poate schimba jocul” și care „ne poate surprinde profund în ziua alegerilor”, dirijându-și suporterii înspre un candidat sau altul.

În cazul referendumului, sondajul CBS Research arată că peste 63% din respondenți susțin aderarea la Uniunea Europeană.

Un panou la Hâncești al lui Renato Usatîi, candidatul situat pe locul trei în sondaje.

Interferențe rusești în campanie

Autoritățile pro-occidentale de la Chișinău au spus mereu că sunt pregătite să facă față unor încercări ale Rusiei de a destabiliza situația, după ce Statele Unite au avertizat, încă din iunie, că Moscova ar pregăti tulburări pentru a doua zi după alegeri, în cazul în care rezultatele nu-i sunt pe plac.

Kremlinul ar urmări să torpileze integrarea europeană a Republicii Moldova și să instaleze un guvern prietenos la Chișinău, în spatele Ucrainei.

Cu patru zile înainte de alegeri, autoritățile de la Chișinău au arestat patru tineri și au spus că îi anchetează împreună cu alți aproximativ 100 de pregătirea de „destabilizări”.

Suspecții ar fi participat la antrenamente în Rusia și Balcani, unde au fost duși de organizația lui Șor, „Evrazia”, și instruiți de grupările militare private Wagner și Ferma.

Anterior, Poliția și Procuratura au spus că au destructurat o rețea pentru coruperea alegătorilor, creată și finanțată din Rusia de Ilan Șor: numai în septembrie, rețeaua ar fi trimis 15 milioane de dolari în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni, potrivit anchetei penale.

Autoritățile au închis zeci de site-uri, au obținut blocarea a numeroase conturi și pagini pe rețelele de socializare online, de la Facebook la Telegram și TikTok, pentru a-și feri populația de propagandă rusă și dezinformare, într-un efort care continuă acțiuni similare din ultimii ani, când au fost suspendate sau închise și numeroase posturi de televiziune.

Un protest al suporterilor lui Ilan Șor împotriva Maiei Sandu și apropierii de Uniunea Europeană, Chișinău, 12 octombrie 2024.

Sprijin occidental nedisimulat

Puterea pro-occidentală a primit mereu sprijin și încurajări din partea aliaților occidentali, care nu au văzut nimic anormal în acțiunile sale, ci tactici permise cuiva care trebuie să facă față unui război hibrid purtat împotriva sa de un adversar mult mai puternic și cu resurse mult mai mari.

Pentru Andrei Curăraru, analistul WatchDog, ținta principală a eforturilor rusești este referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care poate produce efecte mult mai durabile.

El afirmă că lupta principală s-a dat „în culise”, la nivelul serviciilor de informații, procuraturii, poliției, pentru a diminua tentativele de mituire a alegătorilor și a preveni tulburări.

Pentru a echilibra situația pe câmpul de luptă hibrid, Uniunea Europeană a trimis Republicii Moldova ajutoare financiare imense, inclusiv promisiunea unei investiții de 1,8 miliarde de euro în economia moldoveană.

A fost o prmisiune făcută în toiul campaniei electorale la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, la o întâlnire cu opt miniștri din țările baltice și nordice, la Chișinău pe 15 octombrie 2024.

Campania electorală, începută oficial pe 20 septembrie, a fost precedată de un șir de alte vizite oficiale la Chișinău ale numeroși lideri europeni, de semnarea multor acorduri de colaborare în domeniul apărării, securității cibernetice, combaterii dezinformării.

A fost și Conferința Platformei de Parteneriat pentru Moldova, în urma căreia autoritățile moldovene au obținut acorduri de împrumut și granturi de alte sute de milioane de euro.

Miză, scenarii pentru ziua votului și după

„Miza este mult prea mare pentru a nu acționa, iar pe drum sunt trecute cu vederea anumite scăpări ale guvernării, pentru că, din păcate, scopul scuză mijloacele”, completează Laurențiu Pleșca de la German Marshall Fund despre implicarea deschisă a UE de partea unei tabere într-o luptă politică.

El vede în această implicare o dovadă clară a mizei geopolitice imense a acestui vot, a faptului că Republica Moldova este văzută acum drept „țară-cheie” în strategia de extindere a UE și de securitate regională, dar și ca un „laborator” pentru studierea tacticilor rusești de destabilizare.

Succesul în fața acestor provocări ar oferi și blocului comunitar „lecții prețioase” despre combaterea interferenței ruse.

Care sunt cele mai prețioase lecții încă nu este limpede. Cu o zi înainte de vot, autoritățile examinau posibile scenarii ale unor intervenții rusești pentru deturnarea referendumului și prezidențialelor.

Dar, dacă ceva se poate spune cu claritate, este că jocul nu se sfârșește în ziua alegerilor și va continua, mai mult sau mai puțin la fel, până la parlamentare.

Articol scris de Cristian Bolotnicov pentru Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.