Purtătorul de cuvânt al BEC, Mircea Preoțescu, a declarat, pentru Radio Europa Liberă, că au fost verificați toți candidații, iar nereguli s-au găsit la toți, inclusiv la cei cu șanse de calificare în turul al doilea - Klaus Iohannis, Dan Barna și Viorica Dăncilă.
Au fost reclamați la Parchet, a arătat Preoțescu, doar cei care, lăsând la o parte nerfegulile, nu se mai încadrau în pragul de 200.000 de semnături, câte sunt nevoie pentru înscrierea în competiția electorală. De aceea, Iohannis, Dăncilă și Barna nu figurează între cei în privința cărora a fost depusă sesizarea. La candidații cu peste un milion de semnături, s-au verificat în jur de 250.000. La cei cu aproximativ 250.000, s-au verificat toate, a mai spus oficialul BEC.
În aceste condiții, procurorii și instanța trebuie să se pronunțe în doar două zile în privința sesizării BEC. În pericol, așadar, sunt candidaturile lui Viorel Cataramă, Miron Cozma, Alexandru Cumpănașu, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Maria Minea, Sebastian Constantin Popescu și Bobby George Marius Păunescu.
Mircea Preoțescu a explicat, pentru Radio Europa Liberă, că nu există timp fizic și nici resurse pentru ca BEC să poată verifica fiecare listă în parte din milioanele de documente pe care candidații le-au depus la BEC. Preoțescu a arătat că BEC a avut la dispoziție 140 de oameni care au verificat aleatoriu listele tuturor candidaților și doar zece peroane care au contribuit logistic.
Purtătorul de cuvânt al BEC a mai spus și că pentru a da o rezoluție care să se refere la totalul listelor de susținători ar fi nevoie de o bancă de date, mai cuprinzătoare decât cea de la AEP, cu numele și datele de identificare ale persoanelor cu drept de vot. „O asemenea infrastructură, atâția oameni, nu avem la dispoziție”, a mai spus oficialul BEC. El a mai invocat și timpul scurt, de doar 48 de oe câte au avut la dispoziție din momentul închiderii termenului de depunere a candidaturilor.
Ce nereguli au fost constatate?
Nume fictive, persoane la care nu se potrivesc datele de buletin cu numele declarat, morți și nenumărate cazuri în care o semnătură este repetată și de mai mult de zece ori, a spus Mircea Preoțescu.
Rămâne, totuși, problema prevederilor legale, care nu stabilește ce se întâmplă în cazul în care procurorii și, apoi, instanța, nu reușesc să stabilească în timp util natura semnăturilor cu nereguli. După decizia CCR, nu se pune problema ca faptele penale, în cazul în care sunt constatate, să fie imputate candidaților înșiși, ci acelora care au adunat astfel de semnături.
Pe de altă parte, rămâne în suspensie și problema numărului mare de semnături de care au nevoie și un partid, și un candidat prezidențial, exitând situații în care nu s-au putut aduna suficiente date ale susținătorilor pentru înscrierea în cursă. Așa cum în România rămâne încă neelucidat cum de unii candidați nu ajung să obțină tot atâtea voturi pe câte semnături de susținere strâng înainte de campanie.
Îți mai recomandăm „Mascarada” semnăturilor de susținere a candidaților. Ce s-a ales de primul dosar penal pentru falsificarea listelor