Moscova, după rezoluția PE privind returnarea Tezaurului: „România vrea să își rezolve problemele economice pe seama Rusiei”

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe rus.

România vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, potrivit Agerpres. Reacția vine după ce Parlamentul European a cerut Rusiei să returneze României tezaurul dus la Moscova la începutul secolului XX.

România încearcă să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă” vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a declarat Maria Zaharova, într-o postare pe rețeaua Telegram.

Mai mult, ea susține că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc care a fost predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.

Potrivit Komsomolskaia Pravda, care o citează pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, potrivit Agerpres.

Publicaţia rusă mai scrie că, în 2022, România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.

Și vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a reacționat la decizia UE de a cere Rusiei să restituie Tezaurul României. El a afirmat că solicitarea este o „obrăznicie” și că „românii nu sunt o națiune”, potrivit agenției de presă TASS.

Fostul președinte și premier rus susține că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru „comportamentul necorespunzător” al României și că ulterior România a refuzat să-și „plătească datoriile” către Uniunea Sovietică.

„România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul s-a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European”, și-a continuat el mesajul.

Declarațiile celor doi oficiali de la Moscova pornesc de la teze sovietice clasice, puse în circulație în momente diferite, dar și inexactități și informații false.

Astfel, declarația lui Dimitri Medvedev cum că „România nu e o națiune” rimează cu poziția Uniunii Sovietice din anii '20-'30 ai secolului trecut, când Kremlinul a refuzat nu numai să recunoască unirea Basarabiei cu România, ci și existența în sine a statului român. Agenții NKVD care au alcătuit inițial Partidul Comunist Român își propuneau dezmembrarea României și răstunarea ordinii constituționale, fapt pentru care PCR a fost interzis.

În schimb, afirmația că România nu și-a plătit datoriile de război din cauza participării Armatei Române la campania lui Hitler contra URSS până la Stalingrad este pur și simplu falsă.

Despăgubirile exorbitante stabilite prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 au fost plătite pe de-întregul, ba chiar cu asupra de măsură. Studii întemeiate inclusiv pe cercetarea arhivelor de la Moscova în anii '90 relevă acest lucru.

Pe de altă parte, a invoca decizii favorabile Moscovei luate de guvernele de la București impuse în anii '40 - '50 chiar de Moscova, în timp ce România era ocupată de trupele sovietice, nu ține de respectul față de adevăr. Pare mai degrabă o afirmație demnă de Pravda din aceeiași perioadă, adică din epoca Stalin, o perioadă marcată de propagandă și minciună.

Reacțiile purtătoarei de cuvânt de la Kremlin, Maria Zaharova, și a vicepreședintelui Consiliului de Stat, Dimitri Medvedev, vin după ce Parlamentul European a votat joi (14 martie) o rezoluție în care solicită Rusiei să returneze integral tezaurul României şi cere Comisiei Europene și altor instituții europene să sprijine acest demers. Este pentru prima dată când chestiunea Tezaurului României de la Moscova este discutată de legislativul european.

Actualizare 20:35 - Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române a reacționat, vineri seara, pe pagina sa de Facebook, față de declarațiile lui Dimtri Medvedev la adresa românilor.

„«Românii nu sunt o națiune»”,

afirmă scrâșnit vocea sufocată de ură a Nimicului din miezul unei propagande scelerate.

Altfel, un mare ctitor”, a scris Vasile Bănescu pe pagina sa de Facebook.

„Să te păzească Dumnezeu să ataci România lui oricît de pe departe, căci moftangiul român e aci gata să te zdrobească”, a mai adăugat acesta.

Îți mai recomandăm Parlamentul European cere Federației Ruse să returneze României tezaurul național

Rezoluția Parlamentului European a fost inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac, semnată de toți europarlamentarii români și susținută de majoritatea membrilor Parlamentului European.

Transferul în Rusia al rezervelor românești de aur, în 1916 și 1917, împreună cu colecții substanțiale de obiecte culturale, artistice și de arhivă, a făcut obiectul unui acord oficial și valabil din punct de vedere juridic până în prezent pentru a fi păstrate în siguranță în circumstanțe excepționale.

La acel moment, Rusia țaristă era aliata României contra Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei și Turciei, iar faptul că țarul Nicolae al II-lea era vărul primar al Reginei Maria a României era o garanție în plus că tezaurul românesc era pe mâini bune și va fi înapoiat în siguranță.

Acordul, care a fost încheiat în timpul Primului Război Mondial, conține inclusiv garanții legale de returnare. Aceste obligații au fost însă încălcate de Rusia capturată ea însăși de regimul bolșevic al lui Vladimir Ilici Lenin, Leonid Troțki & comp. după așa-numita Revoluție din Octombrie.

Istoricii, documente de arhivă și diferite mărturii relevă că mare pare din sumele trimise în Rusia au fost cheltuite de regimul bolșevic/ comunist în perioada războiului civil din fostul Imperiu Țarist (1918-1921), dar și în anii '20.

Tezaurul național al României trimis în Rusia cuprindea 91,5 tone de aur fin aparținând rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României.

Tezaurul mai conține colecții regale de bijuterii și monede rare cu valoare numismatică și culturală pe lângă valoarea aurului în sine, precum și obiecte culturale, religioase și de arhivă din patrimoniul național al României.

Regina Maria a României, nepoata de fiică a țarului Alexandru al II-lea și a Reginei Victoria a Marii Britanii, nu și-a mai recuperat niciodată bijuteriile. Se pare că unele piese au apărut la licitații în Occident în perioada interbelică.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.