Inițiativa predării a venit ca urmare a unei scrisori deschise adresate acum doi ani președintelui Iohannis și șefului SRI, Eduard Hellvig, de către Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitare, Mădălin Hodor și Mihai Demetriade, cercetători la CNSAS, în care cereau predarea în integralitate a dosarelor deținute de SRI, SIE, Ministerul de Interne și Armată. Doar șeful SRI a promis la vremea respectivă, după o intervenție a președintelui Iohannis, să predea restul arhivei. În schimb, SIE, Internele și Armata nu au dat curs solicitării.
”Este vorba de peste 1.000 de dosare, 21 de mape, 14.290 de fișe, 6.644 de role microfilm”, a anunțat purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marinca într-o postare pe twiter. În schimb, CNSAS este mult mai discret în ce privește numărul dosarelor și al microfilmelor ce vor intra în perioada următoare în propria arhivă. Într-un comunicat de presă discret si nesemnat, CNSAS nu dă detalii despre ce documente este vorba și anunță că în săptămâna 16-20 septembrie va fi preluate ”microfilmele dosarelor din fondul informativ București și fișele de evidență ale acestora”.
Îți mai recomandăm Dosarul revoluției, între ”o mascaradă a lui Lazăr”- Dragnea- și ”lipsa Securității, o insultă”- istorici
L-am întrebat pe Mădălin Hodor care este importanța documentelor ce vor fi predate, care vor fi de cel mai mare ajutor pentru CNSAS în deconspirarea Securității și care sunt șansele să se afle informații noi
Hodor spune într-un interviu pentru Europa Liberă că e vorba despre dosare pe hârtie clasate la siguranță națională, dosare de cadre, documentare, dosare cu nume de foști ofiteri de Securitate, dar mai ales fișele de cartotecă. Acestea, explică Hodor, sunt de maximă importanță pentru CNSAS, deoarece conțin evidențele Securității pentru fiecare persoană - urmărit sau colaborator. „Noi am cerut să se predea CID- adică evidența informatizată, dar am fost refuzați”, spune el.
Europa Liberă: De ce este importantă această evidență informatizată și de ce nu a fost predată? Sub ce motiv?
Mădălin Hodor: CID-ul, adică evidența informatizată, e o bază de date. Fișele de cartotecă, începând din 1984, au fost introduse într-un sistem informatic, electronic. Această bază de date a Securității care conținea absolut toate informațiile Securității despre o persoană se numea CID, adică era Centrul de informații și documentare. Începând din 1984, Securitatea făcea o evidență dublă, și pe hârtie, și electronică. Noi când am cerut CID-ul în acea scrisoare adresată SRI, ni s-a explicat că nu poate fi predat, deoarece în această bază de date SRI a continuat să introducă informație și după 1989. Cu alte cuvinte, nu se poate face o separare a informației. Practic, nu între persoane, ci între informația care s-a introdus înainte de 1989 și ulterior. Deci, SRI a continuat după ce s-a înființat în 1990 să folosească baza aceasta de date pentru acțiuni de urmărire, recrutare ș.a.md. Nu știu cât timp din 90 încolo, dar ideea este că nu o puteau separa ca să o predea CNSAS și să respecte legea. De aceea, cei de la SRI au găsit soluția asta: să predea cartoteca pe hârtie . E mult mai dificil să lucrezi cu ea, pentru că practic trebuie să iei la mână și să verifici fiecare dosar, dar e un pas înainte având în vedere că până acum nu aveam nimic de genul acesta.
Europa Liberă: Care este cel mai important aspect în această predare?
Mădălin Hodor: Cel mai important este că se predă tot ce a mai rămas din arhiva Securității.
Europa Liberă: De unde stiți că e așa?
Mădălin Hodor: Asta se întâmplă acum. Dacă vor mai păstra ceva e problema lor, dacă se află că au mai păstrat. Ideea e să predea tot ce a mai rămas la ei din arhiva Securității, pentru că mai rămăseseră dosare de cadre, microfilme. Ieri, de exemplu, am descărcat microfilme pentru dosare care fuseseră deja predate. Microfilmele astea se numesc conexări la dosare. În foarte multe cazuri, de exemplu, pe microfilm s-au găsit mai multe documente decât erau în dosarul predat, de aceea e important. Că așa au apărut diverse surprize cu documente găsite după ani de zile, care nu erau pe hârtie dar erau pe microfilm.
Europa Liberă: De unde știți că sunt și dosare de siguranță națională?
Mădălin Hodor: Pentru că am discutat asta înainte de predare. În categoria dosarelor pe care încă le mai deținea SRI erau cele de siguranță națională, așa a putut justifica SRI reținerea lor în arhivă. Acum predă nu doar dosare de siguranță națională ci și dosare de cadre, dosare ale foștilor ofițeri de Securitate care nu au fost predate, microfilmele dosarele, fișele de cartotecă, dosare documentare. E o predare masivă.
Europa Liberă: Credeți că deconspirarea Securității va primi un balon de oxigen, că se vor afla informații noi?
Mădălin Hodor: Cu siguranță că vor fi informații noi despre o grămadă de persoane, asta este și ideea importanței predării, mai ales că vine și în contextul în care s-a modificat și legea, care permite acum reverificarea unei întregi categorii de persoane, inclusiv a celor care au adeverință de necolaborare cu Securitatea. În unele cazuri s-au dat acele adeverințe de necolaborare pentru că nu s-au găsit documente referitoare la cei verificați. Predarea pusă în comun cu modificarea legii de acum două luni de zile va avea un rezultat relevant în multe cazuri.
Europa Liberă: SIE, Ministerul de Interne predau ceva?
Mădălin Hodor: SIE nu, Ministerul de Interne nu, Armata nu, deși toate dețin în continuare documente ale Securității. În demersul nostru început acum doi ani, când am făcut scrisoarea aceea și conferința de presă, am cerut predarea arhivelor Securității deținute de toate instituțiile. Singurul care au făcut ceva în sensul acesta a fost SRI, ceilalți nu au dat niciun fel de răspuns. SIE are arhivă multă, Ministerul de Interne la fel, nu vrea să predea arhiva Direcției Pașapoarte sau pe cea a fostei Miliții. Armata, de asemenea, are documente pe care le consideră captură de razboi pentru că le-a luat în timpul evenimentelor din decembrie 1989. La Armată sunt documente de la Direcția a V-a, USLA, Direcția a IV-a Contrainformații Militare. Nimeni nu știe exact ce au ei în arhivă și nu au avut nicio reacție la cererea de predare.
Îți mai recomandăm Securitatea, armă electorală. Mai este eficientă la 30 de ani de la revoluție