Nu se știe cine și nici de ce a optat pentru un fel de chermeză electorală americană, deloc potrivită pe meleagurile noastre. Primul care a folosit formula a fost Victor Ponta când s-a declarat candidat la președinție. Și a suferit o înfrîngere atât de umilitoare că l-a dat de rușine până și pe Mirel Palada, prezicător de sondaje optimiste.
Deși păreau veseli, participanții la congres au fost aduși de înfrângerea la alegerile pentru Parlamentul European și de băgarea la pușcărie a lui Liviu Dragnea, omul care a împins social-democrația în fundătura în care se află. Și ca ridicolul să fie complet, Viorica Dăncilă a fost pusă să intre în scenă pe hitul „Stand up for the champions” al trupei Right Said Fred. Frumos! Numai că Right Said Fred este una dintre formațiile far ale comunității LGBT din anii 90. Evident, nimic de obiectat. Însă hitul cădea ca nuca în perete într-o sală cu social-democrați care jură numai pe familia tradițională, creștină și ortodoxă. Și ca ridicolul să fie la pătrat, finalul congresului a avut ca fundal alt hit, „We are the champions” al formației Queen. Nu le povestim viața lui Freddie Mercury, dar despre ce „champions” putea fi vorba într-o sală plină ochi de „losers”? Că în sală îi adusese eșecul usturător la alegerile din 26 mai 2019 și condamnarea lui Liviu Dragnea de a doua zi! În fine, excesul de cosmopolitism muzical a fost compensat de imn și de doina „Nu plânge Românie”, cântate de un copil în straie de ciobănaș, strâns îmbrățișat de mama națiunii, Viorica Dăncilă.
Trecând la oile noastre, congresul a fost mai degrabă de bine pentru Viorica Dăncilă. A devenit președintele PSD la o diferență de voturi mai mult decât confortabilă. Culmea, a fost avantajată chiar de calitatea pentru care a fost preferată și de Dragnea. Este persoana neconflictuală de care partidul are nevoie, după doi ani de luptă sterilă cu justiția, cu statul paralel și cu Europa care ne otrăvește cu roșiile neromânești. Însă pentru alegeri Viorica Dăncilă a contat pe un atú imbatabil: banii. „Codul administrativ”, act normativ care sporește puterile politicului în administrație, plus pensiile speciale, adoptat prin ordonanță de urgență, a emoționat și mobilizat eficient baronimea locală.
A avut câștig de cauză și în desemnarea locotenenților doriți, amândoi arătoși, dacă ăsta e criteriul după care au fost aleși, Eugen Teodorovici, preşedinte executiv, și Mihai Fifor, secretar general. Complementari, ca să zicem așa. Primul e prea degajat, iar al doilea e prea țeapăn, mai țeapăn ca o scândură de coșciug.
Și cu asta am ajuns la perle. Începem cu eterna și fascinanta Viorică: „vom face o autostradă cap-coadă” și „PSD este cel mai românesc partid”. Liviu Pleșoianu: „Dacă monștrii ăia răi vor veni la doamna Dăncilă, la Oprișan, la Firea, o să vorbesc! Nu e normal să tăcem. E o tăcere a morții, nu a vieții”. Șerban Nicolae: „PSD e un partid de oameni cinstiţi, de oameni care trăiesc din muncă cinstită”. Eugen Orlando Teodorovici: „nu ştiu ce înseamnă preşedinte executiv, e ceva ce mi-am dorit tot timpul să fiu” și „ce vrea fiecare ministru e dorinţă, ce vrea premierul şi ministrul de finanţe e putinţă”. Codrin Ștefănescu: „Am văzut primari PSD care la ședințe de partid în loc să spună „onorată asistență” spuneau „onorată instanță”. Mihai Fifor: „Suntem o inimă mare care bate pentru țară”.
Altfel, mai toate discursurile au fost fade, terne, calpe, fără relief, vădit orientate spre ocolirea realității. Și cu refuzul evident de a pune și de a găsi răspunsuri la două întrebări simple: de ce social-democrația se află în impas și cine e vinovat? Apatia sălii, cu activiști și baroni cu mințile blocate pe Antena 3, a fost dezmorțită de discursurile cu iz naționalist și antieuropene rostite de Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu și Liviu Pleșoianu, ultimul foarte agreat de rețeaua rusească de „informații alternative” Sputnik. Toate tributare naționalismului de grotă promovat Liviu Dragnea. Faptul că un ins ca Liviu Pleșoianu a obținut cele mai multe voturi, după Viorica Dăncilă, la funcția de președinte al PSD ar trebui să îngrijoreze pe cei care încă se mai cred social-democrați.
Al doilea moment care a scos sala din letargie a fost huiduirea baronului Marian Oprișan. Cu o unanimitate care a mers de la ponderatul Paul Stănescu, la exaltatul Cătălin Rădulescu, baronul de Vrancea a fost pur și simplu împiedicat să vorbească, ceea ce dă măsura democrației din PSD. Sigur, a fost astfel pedepsit oportunismul interesat cu care omul a sărit în barca Vioricăi Dăncilă. Dar tot el a fost cel care a diagnosticat fără greș răspunderea lui Liviu Dragnea în pierderea alegerilor și i-a cerut demisia.
In discursul de după alegeri, Viorica Dăncilă a spus că „abia acum încep luptele”. Câteva zile mai târziu l-a schimbat pe Șerban Nicolae de la șefia grupului PSD din Senat. Omul sabota deciziile partidului! Și, la orizont se semnalează alt apucat. După ce Curtea Constituțională a decis că formarea completurilor de trei judecători în cazuri de corupție a fost ilegală, Cătălin Rădulescu somează PSD să îl salveze pe Dragnea din închisoare. În caz contrar... „nu cred că cineva își dorește să facem un scandal monstru în PSD" a spus deputatul care îl are ca zeu tutelar pe Che Guevara! Viorica! Ai legătura!
Șlagărul zilei: De-aș mai duce-o pân' la toamnă..
Opiniile autorului nu exprimă neapărat poziția postului de Radio Europa Liberă.