NASA amână lansarea unei rachetă spre Lună. Ar fi fost prima după 50 de ani

*ACTUALIZARE - NASA a amânat, din motive tehnice, zborul Artemis 1, care urma să decoleze de la Centrul Spațial Kennedy, din Florida, luni, 29 august, la ora locală 8:33 (15:33, ora României), fără echipaj uman la bord. O nouă încercare ar putea avea loc pe 2 septembrie.

*Articolul inițial:

Zborul-test va dura șase săptămâni în jurul Lunii și înapoi, marcând prima misiune a programului Artemis al agenției spațiale americane, acesta fiind succesorul programului Apollo.

Megaracheta - compusă dintr-un sistem de lansare spațială (SLS) și capsula sa Orion - are o înălțime de aproape 98 de metri și un diametru de 5,1 metri, este cea mai puternică de până acum, iar NASA vrea să se asigure că este pregătită să transporte astronauți.

Racheta de ultimă generație a NASA este destinată să zboare cu o viteză de peste 39.000 de kilometri pe oră, la o temperatură de peste 2.700 de grade Celsius, la întoarcerea de pe orbita lunară.

Racheta Artemis 1 a sistemului de lansare spațială (SLS), cu capsula Orion destinată echipajului - reprezentând noua generație de rachete lunare ale NASA - este împinsă spre celebra rampă de lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy, Florida, SUA, pe 17 august 2022.

Prezentată ca fiind cea mai puternică și mai complexă rachetă din lume, SLS-Orion reprezintă cel mai mare nou sistem de lansare verticală pe care NASA l-a construit de la Saturn V, care a zburat în timpul programului lunar Apollo din anii 1960 și 1970.

Lansarea zborului Artemis 1 va costa NASA aproximativ 4,1 miliarde de dolari. Potrivit inspectorului general al NASA, întregul program lunar Artemis este estimat la circa 93 de miliarde de dolari până 2025.

Lansarea rachetei Artemis 1 în direct. Probleme de ultimă oră

Racheta se află de la începutul acestei luni pe platforma de lansare, după săptămâni de pregătiri finale și teste la sol.

Lansarea „megarachetei” NASA spre Lună este programată la ora locală 8:33 (15:33 ora României), echipa având la dispoziție o fereastră de lansare de două ore.

Momentul va fi transmis în direct de agenția spațială americană pe canalul său de YouTube.

Însă, cu 40 de minute de decolare, numărătoare inversă a fost oprită, deoarece inginerii nu reușesc să obțină o temperatură uniformă a motoarelor la toate cele patru motoare.

O altă posibilă cauză ar fi descoperirea unei posibile fisuri în intertank - partea din rachetă care face legătura între rezervoarele de hidrogen și oxigen lichid.

Astfel, echipa de ingineri a cerut mai mult timp pentru remedierea problemelor.

Pentru orice eventualitate, NASA a stabilit ca date de rezervă pentru lansare 2 și 5 septembrie.

Cum este gândit zborul spre Lună

Cu excepția unor dificultăți tehnice de ultim moment sau a unor condiții meteorologice nefavorabile, numărătoarea inversă de luni ar trebui să se încheie cu aprinderea celor patru motoare principale R-25 ale rachetei și a celor două propulsoare, relatează Reuters.

NASA lansează o nouă rachetă către Lună

Așadar, acest sistem este cu aproximativ 15% mai puternic decât Saturn V, folosit în misiunile Apollo.

La aproximativ 90 de minute după lansare, partea superioară a rachetei va împinge capsula Orion în afara orbitei terestre, urmând un zbor de 42 de zile care o va aduce la o distanță de aproximativ 96 de kilometri de suprafața lunară.

După aceea, racheta va naviga peste 64.000 kilometri dincolo de Lună și se va întoarce pe Pământ. Capsula este așteptată să se prăbușească în Oceanul Pacific pe 10 octombrie.

32 Mach - viteza de intrare în atmosferă

Deși nu vor fi oameni la bord, capsula Orion va transporta un „echipaj” format din trei manechine - un bărbat și două femei - dotate cu senzori pentru a măsura nivelul de radiații și alți factori de stres pe care astronauții i-ar putea întâmpina în timpul zborurilor propriu-zise.

Unul dintre obiectivele principale ale misiunii este testarea durabilității scutului termic al lui Orion în timpul reintrării în atmosferă, când va depăși viteza sunetului de aproape 32 de ori - mult mai rapid decât reintrările obișnuite ale capsulelor care se întorc de pe orbita joasă a Pământului.

„Aceasta este cea mai mare prioritate pe care trebuie să o îndeplinim”, a declarat Rick LaBrode, directorul principal al zborului.

De asemenea, în ceea ce privește reintrarea în atmosferă, scutul termic al capsulei trebuie să reziste la o temperatură externă de aproape 2.760 de grade Celsius - adică jumătate din temperatura de la suprafața Soarelui.

„Asta este ceea ce va menține capsula unită și îi va salva pe astronauți”, a completat Rick LaBrode.

NASA vrea să trimită prima femeie pe Lună

Programul Artemis al NASA își propune să readucă astronauți pe suprafața Lunii începând cu 2025.

Printre cei 12 astronauți care au pășit până acum pe Lună nu s-a aflat nicio femeie, iar programul Artemis - numit după zeița care a fost sora geamănă a zeului Apollo în mitologia greacă antică - își propune inclusiv acest lucru.

O ilustrație pusă la dispoziție de NASA, în aprilie 2020, îi înfățișează pe astronauții Artemis pe Lună.

Programul mai este gândit să stabilească o colonie lunară pe termen lung, ca o piatră de temelie pentru viitoarele călătorii și mai ambițioase care vor trimite oameni pe Marte.

Aflată în dezvoltare de peste un deceniu, cu ani de întârzieri și depășiri de buget de miliarde de dolari, nava spațială SLS-Orion a costat până acum cel puțin 37 de miliarde de dolari, incluzând proiectarea, construcția, testarea și instalațiile de la sol.

Șeful NASA, Bill Nelson, a apărat programul Artemis ca fiind o binefacere pentru explorarea spațială și un „motor economic”, menționând că numai în 2019, de exemplu, a generat 14 miliarde de dolari în comerț și a susținut 70.000 de locuri de muncă în SUA.

Printre cei mai mari beneficiari financiari ai programului se numără principalii contractori primari ai SLS și Orion - Boeing și Lockheed Martin.

Însă mai mulți specialiști citați de The Economist spun că programul este o „pierdere colosală de bani”, iar explorarea spațiului ar trebui lăsată în sarcina industriei private.

NASA a cooptat însă companiile private. În aprilie 2020, Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu a anunțat cele trei companii care vor dezvolta, construi și zbura navete de aselenizare, cu scopul de a readuce astronauți pe Lună: SpaceX, condusă de Elon Musk, Blue Origin, fondată de Jeff Bezos de la Amazon, și Dynetics, o filială a mult mai puțin cunoscutei companii Leidos.

Artemis 1 va deschide calea către explorarea spațiului

Doisprezece astronauți au pășit pe Lună în timpul celor șase misiuni Apollo cu echipaj uman care au aterizat între 1969 și 1972, singurele zboruri spațiale care au plasat oameni pe suprafața lunară.

Dacă va avea succes, Artemis 1 va deschide calea către o primă misiune SLS-Orion cu echipaj, un zbor dus-întors în jurul Lunii, denumit Artemis 2, care va fi urmat de o călătorie Artemis 3 pe suprafața lunară.

Artemis 3 implică un grad mult mai mare de complexitate, integrând SLS-Orion cu o serie de nave spațiale care vor fi construite și pilotate de compania SpaceX a lui Elon Musk, mai scrie Reuters.

Printre acestea se numără propriul vehicul de lansare și de aterizare lunară Starship de mare capacitate al SpaceX, aflat încă în curs de dezvoltare, precum și câteva componente care încă urmează să fie construite, precum un depozit orbital de combustibil și cisternele spațiale pentru a-l umple.

Inclusiv noile costume pentru mersul pe Lună urmează să fie proiectate.