Extrema dreaptă din Israel, ascensiune fără precedent în noul guvern Netanyahu

Netanyahu a promis să formeze un „guvern național stabil”, care să acționeze în mod responsabil, să evite „aventurile inutile” și „să extindă cercul păcii”.

Avi Maoz, liderul partidului de extremă dreaptă Noam, va prezida o nouă instituție care se ocupă de protejarea identității israeliene și care organizează emigrarea evreilor din fostele state sovietice.

În prezent, cetățenii din fostele state sovietice pot emigra către Israel dacă dovedesc că au un bunic evreu, Maoz dorește să limiteze această emigrare la doar la cei care sunt ei înșiși evrei, în special evrei ortodocși.

Maoz este evreu conservator și s-a declarat în trecut împotriva arabilor, împotriva comunității LGBTQ și împotriva emancipării femeilor. Acesta susține până și segregarea sexelor în spațiile publice.

Maoz este cunoscut și pentru opiniile sale anti-palestiniene. El susține colonizarea teritoriilor mixte prin întărirea prezenței evreilor și eliminarea arabilor.

Itamar Ben-Gvir este unul dintre politicienii de extremă dreaptă care vor face paarte din noul guvern.

Atât fostul premier Yair Lapid cât și liderii palestinieni s-au arătat îngrijorați de direcția noului guvern Netanyahu.

Coaliția îl va numi, printre noii miniștri, și pe Aryeh Deri. Deri a fost condamnat în ianuarie la un an cu suspendare pentru luare de mită, spălare de bani și evaziune fiscală.

Tot în coaliția de la putere se află și Itamar Ben-Gvir, liderul partidului de extremă dreaptă Otzma Yehudit. Acesta va deveni ministru al securității interne și se va ocupa de punctele de frontieră din zidul fortificat care separă Cisiordania de Israel.

Ben-Gvir a fost condamnat în trecut pentru incitare la ură rasială și pentru susținerea față de un grup terorist israelian. Acesta a amenințat protestatari palestinieni cu o armă și susține campania evreilor pentru dreptul de a prelua moscheea Al-Aqsa.

Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost surprins, de un microfon lăsat deschis într-o ședință, spunând că întreaga lume este îngrijorată de politicile lui Ben-Gvir.

Riscul pentru conflictul Israel-Palestina

Prezența politicienilor ultranaționaliști, extremiști religios și politic, poate dezechilibra Orientul Mijlociu. Dorințele precedente ale lui Netanyahu de a anexa porțiuni din Cisiordania, anunțate în 2020, ar putea reveni la ordinea de zi.

Președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, a declarat că va încerca să coopereze cu Netanyahu chiar dacă spune despre premierul israelian că „nu crede în pace”.

Partidul Noam este susținător al unei conspirații de tip „stat profund” conform căreia puteri obscure ar încerca să submineze sistemul judiciar și educațional, încercând să schimbe normele și valorile Israelului.

Această perspectivă, dacă va fi normalizată, ar putea duce la o serie de politici paranoice și ar putea duce la scepticism în rândul populațiilor care deja nu se încred reciproc. De asemenea, ar putea pune în pericol relațiile cu aliații vestici.

Conform autorităților din Palestina, numirea lui Ben-Gvir ca ministru al securității interne „ar putea avea un efect catastrofal asupra conflictului Israel-Palestina”.

Ben-Gvir ar putea lua hotărâri extreme asupra teritoriilor din Cisiordania, practic controlate de israelieni, pe fondul tensionat din urma atacurilor teroriste de acum o săptămână.

Pe 23 noiembrie, un adolescent a fost ucis și alte 22 de persoane persoane au fost rănite după ce două autobuze din Ierusalim au fost ținta unor bombe cu cuie. Modul de operare este similar cu multe dintre atacurile din cea de-a doua Intifadă (2000-2005).

Doar anul acesta, au fost uciși în Cisiordania 130 de palestinieni. În cursul unei ofensive din august, au fost uciși 49 de palestinieni în Fâșia Gaza, dintre care 17 copii. De partea israeliană s-au înregistrat 29 de victime.

Relații tensionate cu vecinii și aliații

Linia dură a lui Netanyahu față de Iran înseamnă că alianțele arabe din Golf, recent lovite de Israel, ar trebui să rămână ferme.

În ceea ce privește relația cu Iordanul, deși aceștia sunt dependenți de importurile de apă și petrol din Israel, inițiativa de a prelua moscheea Al-Aqsa sub controlul credincioșilor evrei ar putea pune în pericol relația celor doi vecini.

Libanul, care la sfârșitul lunii octombrie a semnat un acord de exploatare al petrolului cu Israelul, se găsește și el într-o poziție fragilă. Netanyahu și susținătorii săi se opun acestui acord.

Președintele american Joe Biden și premierul interimar al Israelului, Yair Lapid. 14 iulie 2022.

Până și guvernul american s-a sesizat cu privire la opiniile noului guvern Netanyahu. Oficialii de la Washington, ca răspuns la propunerea lui Ben-Gvir, au cerut ca toți membrii noului guvern să respecte valorile unei „societăți deschise, democrate, inclusiv în ceea ce privește toleranța și respectul față de toți membrii societății civile”.

Revenirea lui Netanyahu la putere

Benjamin Netanyahu a mai fost premier al Israelului între 1996 și 1999 și apoi timp de alți doisprezece ani, între 2009 și 2021.

Acesta a fost înlocuit, scurtă vreme, de Naftali Bennett și Yair Lapid, care formaseră un guvern de coaliție mixt din punct de vedere ideologic, în care ar fi preluat fiecare rolul de premier timp de doi ani. Acesta a fost primul guvern israelian care conținea și un partid arab.

În iunie, Knesset (Parlamentul) nu s-a putut înțelege asupra înnoirii legii colonizării și traseismul unor parlamentari a încheiat majoritatea coaliției, mișcări care conform Times of Israel au fost picătura care a umplut paharul lui Bennett. Acesta a demisionat pentru că nu mai putea controla cele opt partide diferite din coaliție și a dizolvat parlamentul, lăsându-l pe Lapid interimar.

Astfel s-a organizat în vară al cincilea scrutin israelian în doar pentru ani.

Partidul lui Netanyahu a profitat de această ocazie pentru a mobiliza opoziția și a le prezenta israelienilor o alternativă mai „stabilă”, pe care o cunosc deja după mandatele sale succesive.

Bătăliile în justiție ale lui Netanyahu au alimentat impasul care blochează sistemul politic al Israelului din 2019 și au adâncit diviziunea dintre susținătorii și oponenții săi. Cu toate acestea, el a spus că israelienii sunt însetați de schimbare.

„Oamenii vor altceva. Vor securitate”, a spus Netanyahu. „Ei vor putere, nu slăbiciune, vor înțelepciune diplomatică, dar fermitate”.