Bun găsit,
Iată principalele subiecte:
- Un raport al Consiliului Suprem de apărare a Țării (CSAT) arată că printre obiectivele spionajului rus în România se află subminarea încrederii românilor în Armată şi aliaţi. Unii spioni s-au infiltrat printre refugiații ucraineni.
- Autoritățile de la Kiev spun că aproape 37.000 de cetățeni ucraineni au dispărut din februarie 2022 până acum. Cifra include prizonierii ai forțelor ruse. De cealaltă parte, BBC scrie că Rusia a pierdut 50.000 de soldați uciși pe frontul din Ucraina.
- Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, i-a cerut președintelui Chinei, Xi Jinping, să „intervină” pe lângă Rusia pentru încetarea războiului împotriva Ucrainei.
- SUA și Uniunea Europeană pregătesc noi sancțiuni la adresa Iranului în urma atacului de sâmbătă asupra Israelului.
Spion rus la București
G4Media, urmată de alte publicații din România, a scris ieri despre raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 2023.
„Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, arată documentul, iar spionii ruși nu se ocupă doar de secrete militare și de stat. Raportul menționează printre obiectivele acestora:
- subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.
Europa Liberă a scris AICI despre strategia din 2023 a propagandei ruse pe rețelele sociale și la televizor. Iar despre ușurința cu care tratează, de fapt, instituțiile statului român eforturile propagandistice ale Kremlinului, a scris colega mea Oana Despa chiar luna aceasta.
Abia după aceea a decis Ministerul Culturii să anuleze proiectarea a două filme rusești de propagandă.
O fotografie furnizată de Roscosmos pe 5 octombrie 2021 o arată pe actrița rusă Iulia Peresild la ceea ce pare a fi bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS).
Exemplele sunt numeroase, e suficient să ne deschidem paginile de Facebook. (*AICI despre pisici, comunism și Isus). Interesant va fi cum înțelege CSAT să acționeze pentru combaterea lor. Raportul vorbește, pentru 2024, despre „gestionarea eficientă a amenințărilor generate de acțiunile informative ostile”.
Alte titluri și detalii despre Raportul CSAT:
- Euractiv — Cum s-a amestecat spionajul rusesc în treburile interne ale României.
- Digi24 — Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România printre refugiații ucraineni.
- Hotnews.ro — România se teme de sabotarea transporturilor militare către Ucraina.
Câți ruși au murit în Ucraina
Perspectivele pentru Ucraina sunt tot mai întunecate în presa internațională. Slăbiciunea apărării antiaeriene, blocarea ajutorului american de către republicanii din Congres apropiați de Donald Trump, dar și ceea ce pare a fi un „deficit de atenție” din partea Uniunii Europene sunt toate teme ale publicațiilor de azi.
BBC a numărat și anunță că poate confirma moartea a 50.000 de soldați ruși în războiul din Ucraina. Cifra reprezintă circa un sfert din numărul de soldați aduși de Rusia la granițele Ucrainei în februarie 2022, înaintea invaziei.
Ucraina se apropie de dezastru în lipsa ajutorului masiv de la aliați, avertizează tot mai mulți experți internaționali. Foto: 15 aprilie 2024, satul Ocheretin, lângă Avdiivka, în regiunea ucraineană Donețk.
Și Rusia și Ucraina încearcă să păstreze secretul asupra pierderilor de război. Kievul a anunțat ieri doar numărul estimativ al persoanele dispărute din 22 februarie 2024 până acum, 37.000 de civili (inclusiv copii) și militari. Ucraina estimează că 1.700 de cetățeni ucraineni ar fi deținuți ilegal în Rusia.
Din Politico, o analiză cu un titlu sumbru: „De ce pierde Ucraina războiul”. Editorialistul Jamie Dettmer transmite din Kiev că Ucraina se îndreaptă spre dezastru din cauza lipsei de muniție și de ajutor la un nivel care ar putea limita pierderile masive așteptate în următoarea perioadă.
Între timp, în loc să se concentreze asupra lucrurilor pe care poate și trebuie să le facă pentru Ucraina, notează Politico, Uniunea Europeană discută probleme pe care nu le poate influența. La întâlnirea de azi și mâine de la Bruxelles, liderii UE „vor pretinde că ar avea vreun rol diplomatic” în gestionarea reacției Israelului la atacul iranian.
UE va face apel la moderație, potrivit Politico, și pregătește sancțiuni „simbolice”. BBC le înscrie însă în cadrul pachetului mai larg de sancțiuni în care SUA și Marea Britanie au un loc important.
The Guardian notează că SUA vor viza programul de înarmare și autoritățile militare iraniene. Aceasta în timp ce în privința Ucrainei, scrie publicația AICI, politicienii republicani continuă să blocheze ajutorul de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, cu consecințe dezastruoase pe front, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului.
Nimic fără China
Tot din The Guardian, o privire spre alte încercări diplomatice – Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, i-a cerut președintelui Chinei, Xi Jinping, să „intervină” pe lângă Rusia pentru încetarea războiului împotriva Ucrainei. „Cuvântul Chinei are greutate”, a spus el într-o perioadă în care știrile cu privire la China nu sunt în măsură să liniștească Occidentul, în special Statele Unite.
Potrivit Reuters, un raport al Congresului SUA vorbește deschis despre cum subvenționează Beijingul producția de fentanil (un analgezic opioid care ucide zeci de mii de americani pe an) și drumul acestuia către Statele Unite. Chestiunea a fost discutată de președinții celor două țări în noiembrie, iar Xi Jinping a promis atunci că va interveni.
Întâlnirea din noiembrie 2023 dintre Xi Jinping și președintele Biden a fost una tensionată, dar a părut că, măcar în chestiunea fentanilului, progresele ar fi fost relevante.
Între timp, liderii Apărării din SUA și China au avut prima conversație telefonică din ultimele 17 luni, transmite VOA, în care au discutat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și despre dorința Chinei de a controla Taiwanul și accesul în Marea Chinei de Sud.
Pe Reuters, o nouă privire spre economia Chinei: „vindem aparatele electrice la fel de ieftin ca varza”, iar din Europa Liberă România vă recomand analiza privind strategiile globale ale economiei chineze și răspunsul pe care încearcă să îl dea Uniunea Europeană: interesul Chinei în parcurile fotovoltaice din România ar putea întârzia un proiect de 400 de milioane de euro.
Alte știri:
- FMI a revizuit în scădere, de la 3,8% la 2,8%, estimările privind creşterea economică a României în acest an - Agerpres.
- Eurobarometru: 60% dintre români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Detalii pe G4Media.
- Hotnews.ro publică mesaje de WhatsApp prin care pacienții candidatului PSD-PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, erau direcționați de la spitalul de stat către clinica privată a familiei.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Carmen