Bun găsit,
Iată subiectele din această dimineață:
- Guvernul a publicat proiectul de buget pentru 2024, care promite majorări pentru Educație, Sănătate și Dezvoltare.
- La summitul UE cu Balcanii de Vest, a fost loc pentru aspirații europene și angajamente către Bruxelles.
- Republicanii din Camera Reprezentanților au aprobat începerea unei anchete de destituire a președintelui american Joe Biden.
Pușculița de anul viitor
Guvernul a publicat ieri proiectul de buget pentru 2024, construit pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei și 5% din PIB, cu o creștere economică prognozată de 3,4%, cu 2,0% mai mare decât în 2023. Cele mai mari creșteri de buget sunt pentru Educație, Sănătate și Dezvoltare.
Inițial, Guvernul publicase o creștere salarială de 8% pentru profesori, însă au revenit cu un nou proiect cu o cifră de 13%. Toți ceilalți bugetari, inclusiv primarii și președinții consiliilor județene, vor primi o mărire salarială de 5%, detaliază HotNews. Proiectul de buget trebuie aprobat de Guvern și apoi dezbătut în Parlament.
News.ro detaliază perspectiva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, bugetul este „cu adevărat modern, structurat pe prioritățile și nevoile actuale”.
Guvernul României a anunțat majorări pentru Educație și Sănătate.
Alți politicieni critică lipsurile din buget. Senatorul Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, este citat de Digi24 avertizând că tăierea fondurilor pentru programele Rabla și cele pentru panourile fotovoltaice poate distruge aceste programe.
Și NATO a publicat, miercuri, bugetul pe 2024. Bugetul militar al NATO va crește cu 12% și cel civil cu 18%. Tot despre buget, dar cel pentru următorii trei ani, se va vorbi în această săptămână și la Bruxelles, explică The Guardian.
UE și Balcanii
Țările UE au amintit Balcanilor de Vest despre sprijinul constant de la Bruxelles, ca să-i țină la distanță de Rusia. În summitul UE-Balcani care a avut loc ieri la Bruxelles, membrii și-au declarat angajamentul față de perspectivele europene ale Serbiei, Kosovo, Albaniei, Macedoniei de Nord, Bosniei și Herțegovinei și Muntenegrului.
Dragostea vine, însă, cu condiții: de la Bruxelles se așteaptă reforme în Balcani, explică Deutsche Welle. E vorba mai ales de statul de drept, independența justiției și cooperarea liderilor politici spre acest scop.
Cel mai important rezultat al summitului este declarația comună, semnată inclusiv de Serbia, care cere impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei și de măsuri care să prevină eludarea sancțiunilor impuse deja de UE, arată colegii sârbi de la Europa Liberă. Prin aceeași declarație, Kosovo și Serbia spun că-și vor normaliza relațiile.
Zâmbete la reuniunea de la Bruxelles a liderilor UE cu cei din Balcanii de Vest. Președintele Consiliului European, Charles Michel, discută cu premierul Albaniei, Edi Rama.
Potrivit Agerpres, președintele României, Klaus Iohannis, a reiterat susținerea sa pentru accelerarea procesului de extindere a Uniunii Europene, susținând că țările din Balcani au perspective europene și că este de datoria UE să susțină aceste perspective.
Lucrurile bune se întâmplă în Balcani „când Vestul e hotărât, iar opusul când lucrurile sunt în derivă sau apatie”, punctează Euractiv.
Tot miercuri, Comisia Europeană a deblocat 10 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria, în schimbul susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE, arată Politico. Condiția formală, ca Budapesta să efectueze reforme judiciare, pare să fi fost îndeplinită, deși comisarul pentru Transparență spune că momentul a fost o coincidență.
Decizia va avea ramificații astăzi și vineri, când liderii europeni vor discuta despre extinderea UE. Citați de news.ro, mai mulți europarlamentari afirmă că decizia de a dezgheța fondurile pentru Budapesta a fost o greșeală.
Așadar, astăzi urmează discuții importante la Bruxelles despre extinderea UE, care afectează Ucraina și Republica Moldova. Perspectiva președintelui Consiliului European o auziți din interviul RFE/RL.
„Nu e toată lumea convinsă că pot începe negocierile de aderare. Eu voi solicita clar să înceapă”, transmite președintele Klaus Iohannis.
Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține apropierea Ucrainei de UE, scrie Radio România Actualități.
Republicanii deschid o anchetă împotriva lui Biden
Camera Reprezentanților din Congresul American a aprobat formal începerea unei anchete de destituire (impeachment) a președintelui Joe Biden, la trei luni după începutul informal al acesteia. Mai multe detalii a cuprins CNN în blogul lor live.
Republicanii vor să ancheteze dacă Biden a profitat de pe urma afacerilor fiului său Hunter, care și-ar fi folosit numele de familie în avantajul propriilor afaceri. De urmărit, deci, ar fi o acuzație de trafic de influență.
Republicanii controlează Camera, care a votat în linie cu partidul. Acest vot este un câștig pentru republicanii care au petrecut luni întregi divizați, consideră Politico. Formalizarea anchetei le va da acestora autoritatea necesară să sape mai adânc, arată AP News - în timp ce remocrații spun că este doar o cascadorie politică.
Hunter Biden, fiul președintelui american, într-o conferință de presă în fața Capitoliului de la Washington, 12 decembrie.
Într-o apariție rară, Hunter Biden a spus că nu va depune mărturie decât public, nu unei comisii cu uși închise, potrivit Politico. Nu există dovezi, la acest moment, că președintele ar fi făcut ceva greșit sau vreo manevră care să-l îmbogățească, arată Reuters. Dimpotrivă, dovezile indică doar că președintele i-a împrumutat bani fiului său când acesta a avut nevoie și că i-a primit înapoi, punctează New York Times.
Fiul președintelui mai este implicat în alte două dosare, explică The Guardian. Joe Biden este îngrijorat de soarta fiului său, spune un apropiat, așa că încearcă să-i creeze un sistem de susținere.
Mai sunt de remarcat:
- În dimineața de miercuri, procurorii DNA au efectuat percheziții la peste 90 de locații din județul Botoșani. G4Media dezvăluie cât costă un post la Spitalul Județean din Botoșani.
- CNN publică detalii despre cum aproape jumătate din munițiile folosite de Israel în Gaza sunt așa-numitele „bombe proaste”, care nu au sistem de ghidare. Acestea sunt imprecise și pun civilii în mai mare pericol decât rachetele cu precizie, ceea ce a dus la numărul mare de morți în Gaza.
- A fost confirmat decesul lui Tal Haimi, un israelian cu cetățenie română, în timpul atacului Hamas din 7 octombrie. Anunțul a fost făcut de Ambasada Israelului.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
O zi liniștită,
Sabina