3 minute | Israelul atacă Siria. Ce lasă în urmă Assad și Yoon. Politica românească se redresează

După căderea regimului Assad, armata israeliană și-a întărit prezența în Înălțimile Golan, o regiune siriană anexată de Israel în 1981. Majoritatea țărilor nu recunosc această anexare. Înălțimile Golan, 14 decembrie.

Atacuri aeriene israeliene asupra Siriei. Damasc și Seul caută o cale înainte, fără președinții problematici. Partidele pro-europene din România caută o soluție la guvernare, fără ca nimeni să-și asume responsabilitatea pentru rezultatele din alegeri.

Bun găsit,

Iată subiectele dimineții:

  • Israelul a lansat un atac aerian asupra Siriei și are de gând să intensifice colonizarea Înălțimilor Golan.
  • Siria și Coreea de Sud își revin după ce președinții problematici - un dictator, respectiv un politician care nu a gândit consecințele încercării de a impune lege militară, au fost îndepărtați de la putere.
  • În România, partidele încearcă să decidă încotro să se îndrepte după alegerile de la final de noiembrie și început de decembrie.

Atacul Israelului asupra Siriei

Israelul a lansat un atac aerian asupra Siriei, scrie The Guardian. Regimul de la Tel Aviv spune că are de gând să colonizeze mai intens Înălțimile Golan, o zonă siriană anexată ilegal de Israel în 1981, potrivit Reuters.

Noul lider de facto al țării, Ahmad al-Sharaa, liderul grupării rebele HTS, spune că Israelul folosește pretexte false pentru a ataca Siria, dar că el nu este interesat să se implice în noi conflicte. Între timp, Rusia se retrage - dar nu de tot - din Siria, potrivit informațiilor Reuters.

Israelienii au trecut de zona patrulată de ONU, precum și așa-numită Linie Alfa, „granița” dintre Siria și Înălțimile Golan ocupate de Israel.

În Siria, viața se întoarce la normal, dar construiește și un nou standard al normalității. Al Jazeera scrie că elevii se întorc la școală și noii conducători ai Siriei promit o constituție care să garanteze libera expresie și o guvernare incluzivă pentru toate grupurile etnice și religioase din țară.

Mai departe de teatrul de război, Israelul a declarat că-și va închide ambasada de la Dublin, după ce guvernul irlandez s-a alăturat unei petiții care cere Curții Internaționale de Justiție să ancheteze Israelul pentru genocid. Mai multe detalii la postul de stat irlandez RTE.

Israelul este implicat, la acest moment, în acțiuni militare împotriva Siriei, Libanului (în ciuda acordului de încetare a focului), Cisiordaniei și Gazei. Middle East Eye urmărește într-un live blog toate aceste evenimente.

Președinții de care se scapă

Financial Times scrie despre cum dictatorul sirian Bashar al-Assad a trimis 250 de milioane de dolari, bani gheață, către Moscova, în anii 2018 și 2019, timp în care țara lui ducea lipsă de valută. Wall Street Journal scrie că banii vor fi greu de găsit - dacă îi va găsi cineva.

Bashar al Assad și familia sa au devenit, în mod ironic, refugiați sirieni. Ei au fugit la Moscova.

Assad a fugit din țară în timp ce rebelii preluau controlul capitalei Damasc, iar Reuters reconstituie ultimele sale ore în Siria. BBC scrie despre ce-i așteaptă pe Assad și pe soția sa, Asma, la Moscova, în timp ce Deutsche Welle se întreabă cum ar putea sirienii să-l aducă pe Assad în fața justiției.

Între timp, în Coreea de Sud, unde președintele Yoon Suk Yeol a eșuat să impună legea marțială, parlamentul a votat sâmbătă să-l pună sub acuzare. Propriul său partid a votat împotriva lui, scrie CNN.

Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a crezut că va putea amuți opoziția instaurând, pentru prima oară în patru decenii, legea marțială. Cetățenii au respins complet această mișcare și acum Yoon este pus sub acuzare.

Yoon a fost chemat la parchet duminică în ancheta pe tema insurecției nereușite din 3 decembrie, însă acesta nu s-a prezentat, potrivit The Guardian. New York Times explică procesul de acuzare.

Reuters prezintă un timeline al imploziei politice a lui Yoon și portretul președintelui interimar, tehnocratul Han Duck-soo.

Politicienii români se redresează

Negocierile pentru un nou guvern la București sunt în desfășurare, iar partidele au luat primele decizii, scrie Europa Liberă. Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că e posibil ca partidele să susțină un guvern „politic” în frunte cu un premier „tehnic”.

Cu toate acestea, nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat la alegeri.

Se vehiculează că partidele ar putea propune un candidat comun pentru următoarele alegeri prezidențiale, posibil Crin Antonescu. El neagă, însă, că ar fi fost abordat de partide cu o astfel de propunere, conform News.ro. Ilie Bolojan susține că el nu își dorește să candideze la prezidențiale, conform G4Media.

PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale negociază pentru a crea un guvern pro-european. Liderul liberalilor, Ilie Bolojan, ar putea deveni prim-ministru.

Pe lângă haosul politic și influența rusească, nu trebuie trecut peste faptul că în campania electorală comunitatea LGBT a devenit țintă. Subiectul este abordat de Panorama și Europa Liberă Moldova.

Autoritățile anchetează, în continuare, campania lui Călin Georgescu. Potrivit Snoop, AEP a trimis Parchetului General probe care arată banii pentru campania electorală a lui Georgescu, declarată ca fi avut finanțare zero.

PressOne scrie despre opinia refugiaților ucraineni din România despre Călin Georgescu și extremismul care a ademenit milioane de români.

Alte subiecte:

  • La ProTV, emisiunea România, te iubesc prezintă studenții care sunt mentori pentru elevii de liceu care vor să studieze în străinătate.
  • Parlamentul georgian a ales un nou președinte, un fost fotbalist anti-occidental. Mai multe, la Europa Liberă.
  • Două petroliere rusești s-au scufundat duminică în Marea Neagră, lângă Strâmtoarea Kerci, scrie The Guardian. Din cele două nave s-au scurs în mare peste 4.300 de tone de petrol.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.

Toate cele bune,

Sabina