3 minute | Propaganda rusă în ofensivă, prețuri & taxe în România, criză politică în Bulgaria

Propaganda rusă actuală folosește multe tactici din vremea URSS. Una dintre ele presupune răstălmăcirea mesajelor unor persoane reale. Un exemplu este bătrâna de lângă Harkov care a întâmpinat soldații ucraineni cu steagul sovietic. Credea că sunt ruși, după cum a aflat BBC.

Știrile de la București menționează sosirea în seara zilei de marți, 14 iunie, în România, la președintelui francez, Emmanuel Macron. A fost întâmpinat la Constanța de premierul Ciucă, i-a vizitat pe cei 500 de militari francezi de la baza NATO, iar astăzi îl întâlnește tot acolo pe Klaus Iohannis.

Bună dimineața, dragi prieteni.

Informațiile legate de vizita președintelui Franței, Emmanuel Macron în România, sunt deocamdată succinte. Europa Liberă explică contextul turneului său regional, E. Macron fiind așteptat în această după-amiază la Chișinău, iar joi la Kiev. Până când vom ști mai multe însă,

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Între alte gesturi, Rusia a răspuns sancțiunilor britanice contra oficialilor și magnaților săi prin interzicerea accesului a câtorva zeci de jurnaliști britanici. Opozantul Navalnîi a fost transferat într-o închisoare de maximă securitate.
  • În căutare de bani, guvernul de la București ia în calcul majorarea taxelor pe proprietate și sporirea altor tipuri de impozite.
  • Criză politică în Bulgaria după ce partenerul minor al guvernului pro-occidental de la Sofia a ales să părăsească coaliția.

Corespondenți BBC, Times și The Guardian pe lista Moscovei

Publicațiile britanice anunță că unui număr de 29 de jurnaliști de la mai multe ziare și televiziuni, dar și 20 de oficiali asociați domeniului apărării, nu li se mai permite accesul în Rusia.

Moscova transmite că lista va fi extinsă, iar BBC citează expunerea de motive. Ar fi vorba despre „cei implicați în răspândirea de informații false și părtinitoare despre Rusia și evenimentele din Ucraina și Donbas”, spune însuși ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. „Ei contribuie la alimentarea rusofobiei în societatea britanică”, a adăugat el.

Ca și BBC, The Guardian își exprimă dezamăgirea față de o asemenea măsură, adăugând că va continua să relateze cu exactitate și imparțial războiul din Ucraina.

The Guardian publică lista completă a jurnaliștilor britanici de pe lista Moscovei și adaugă o analiză legată de maniera brutală în care regimul de la Kremlin a închis multe publicații independente în ultimul an, cu precădere la startul războiului. Între acestea, și redacția Europa Liberă de la Moscova.

În aceeași logică a unei și mai acute închideri a Rusiei pare să se înscrie și mutarea opozantului Alexei Navalnîi în închisoarea IK-6 de maximă securitate, din regiunea Vladimir, după cum a anunțat șeful comisiei de monitorizare a închisorilor de la Moscova, Serghei Iazan.

Alexei Navalnîi, opozantul rus, înainte de a apărea în fața judecătorilor într-un tribunal de la Moscova, 22 august 2019. În perioada respectivă, era arestat frecvent pentru tulburarea liniștii publice, citește participarea la proteste.

Aliații și simpatizanții lui Navalnîi sunt extrem de îngrijorați dat fiind că IK-6 este cunoscută pentru acte de tortură și abuzuri. Alexei Navalnîi a fost arestat în ianuarie 2021 după ce s-a întors în țară de la clinica din Germania unde s-a refăcut după otrăvirea din anul precedent.

În martie 2022 a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru fraudă și sfidarea Curții. Organizația civică ce era condusă de Navalnîi a informase opinia publică despre averile și palatele președintelui Putin & comp.

Pe de altă parte, populației ruse lipsite de informație independentă și înfricoșată de perspectiva arestărilor în caz de protest, i se livrează dezbateri despre măreția urmașului lui Petru cel Mare de la Kremlin, dar și povești contrafăcute din Ucraina.

BBC a aflat că bătrâna promovată pe afișe și bannere pe suport fizic sau online în Rusia i-a întâmpinat pe soldații ucraineni cu steagul sovietic, nu din dragoste pentru Rusia, ci din două alte motive: 1. Steagul sovietic i-a unit pe ruși și ucraineni în cel de-al doilea război mondial, Ucraina fiind partea a URSS 2. Bătrâna credea că soldații sunt ruși și voia să-și salveze viața. Pe scurt, babușka Z este un fake.

Dacă vă îndoiți că asemenea falsificări sunt posibile, amintiți-vă că propaganda sovietică a folosit decenii filmul lui Serghei Eisenstein despre așa-zisa Revoluție din Octombrie (în fapt un puci, revoluția democratică rusă avusese loc în februarie 1917), drept dovadă a asaltului Palatului de Iarnă de la Sankt Petersburg. Filmările datează de la celebrarea a 10 ani de la lovitura de stat a bolșevicilor.

Un exemplu sovietizat autohton? Republica Socialistă România și-a celebrat decenii Ziua Națională vorbind despre insurecția antifascistă (inexistentă istoric) a muncitorilor, când la 23 august 1944 s-a întâmplat un singur lucru: Regele Mihai l-a arestat pe marioneta lui Hitler, Ion Antonescu.

Majorări de taxe și impozite - „soluția” liberalului Ciucă

Europa Liberă trece în revistă majorările taxe și impozite pe care coaliția de guvernare PSD-PNL le preconizează în perioada următoare. Găsiți toate detaliile, de la majorarea impozitului pe proprietate la coborârea plafonului de impozitat IMM-uri în articolul colegului meu, Cristian Andrei.

Premierul României, gen. Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat, alături de premierul Rep. Moldova, Natalia Gavriliță, fost responsanbil al Băncii Mondiale pentru Educație și consultant pentru Oxford Policy Management.

Acestea peste problemele curente, cum ar fi abuzurile șefilor și fenomenul de burnout printre șefi și angajați deopotrivă.

Articolul din Adevărul dedicatpieței imobiliare citează opinia prof. Bogdan Glavan: în condițiile scumpirii creditelor și a dificultăților de multe feluri, prețurile vor scădea.

Nu sunt tocmai semne de efervescență economică, după cum relevă și avertismentul lui Cătălin Tolontan din Libertatea. Șeful Curții de Conturi din Rusia, scrie el, a avut curajul să îi spună lui Vladimir Putin că banii la dispoziția autorităților regionale/locale au scăzut de la 50% la 28%, dar premierul Ciucă nu pare să vadă că acest tip de centralizare periculoasă se întâmplă și în România.

Apropos de comparații, The Times anunță că guvernul lui Boris Johnson renunță la taxa pe corporații preconizată, iar The New York Times informează că administrația Biden ia în calcul relaxarea tarifelor de import, inclusiv pentru China (!) în încercarea de a calma inflația.

Criză politică în Bulgaria

Colegul meu de la Europa Liberă, Ivan Bedrov, explică resorturile crizei politice în desfășurare la Sofia.

Partidul care asigura majoritatea în Parlament, numit „Există astfel de oameni” (ITN), și-a retras miniștri săptămâna trecută, lăsând guvernul lui Kiril Petkov în off-side. Motivele? Disensiuni privind concesii ale autorităților de la Sofia în problema Macedoniei în contextul demersurilor acesteia de a adera la UE și câteva dosare pe infrastructură.

Premierul bulgar, Kiril Petkov, a pierdut majoritatea parlamentară. Guvernul său pro-occidental a devenit guvern minoritar.

Pe fond, problema e mai adâncă, devreme de guvernul actual, pro-occidental, a luat măsuri clare în favoarea Ucrainei, inclusiv deconectarea de la conductele Gazprom, într-o țară în care Maica Rusia e încă un personaj pozitiv.

Alte subiecte:

  • Acționarii Transgaz au respins numirea în Consiliul de Administrație al companiei al lui Petrișor Peiu, apropiat de liderul AUR, George Simion. Petrișor Peiu, apropiat se pare, al fostului ministru PSD al Finanțelor, Eugen Teodorovici, a protestat față de măsurile de independență energetică anunțate sau luate de România.
  • A avut loc Royal Ascot. Da, celebra cursă de cai britanică, dar și mai celebra competiție a doamnelor cu pălării. Cum ediția din acest an a fost prima completă, după pandemie, se pare că pălăriile au fost încă mai extravagante.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena