Iată principalele știri:
- Gruparea Hamas a eliberat luni seară două femei luate ostatice din Israel pe 7 octombrie. SUA cer Israelului să amâne intrarea armatei sale în Gaza și să permită accesul ajutoarelor umanitare.
- Cu un al doilea război în desfășurare, Ucraina transmite că Occidentul trebuie să sporească masiv producția de armament, dacă vrea să se poată apăra. Livrările de armament american către Israel lansează o dezbatere despre democrație.
- În Islanda, premierul Katrín Jakobsdóttir este astăzi în grevă, ca parte a unui protest național pentru apărarea drepturilor femeilor.
Israel „necruțător”
Forțele armate ale Israelului transmit că se pregătesc pentru „atacuri necruțătoare” menite să distrugă gruparea Hamas, în timp ce fostul președinte al SUA, Barack Obama, avertizează că „orice strategie militară care ignoră costurile umane s-ar putea întoarce împotriva Israelului”, transmite Reuters.
Situația umanitară disperată din Fâșia Gaza se adaugă încercării SUA de a amâna un atac terestru israelian până la purtarea de noi negocieri pentru eliberarea celor circa 200 de oameni, inclusiv femei, tineri și copii luați ostatici de Hamas pe 7 octombrie.
Hamas a eliberat aseară încă două femei luate ostatice, iar Israelul trebuie să permită ca ajutoarele umanitare de urgență să ajungă în Gaza, i-a transmis președintele SUA, Joe Biden, premierului Beniamin Netanyahu în discuția pe care au avut-o acum câteva ore.
Un al treilea convoi cu ajutoare a ajuns în Gaza, dar, potrivit Reuters, ONU avertizează că distribuirea chiar și a acestor puține ajutoare e îngreunată de menținerea blocadei asupra livrărilor de combustibil.
„Scoateți-ne de aici! Vă rog din tot sufletul, suntem oamenii voștri. Suntem români!”, este apelul auzit de Europa Liberă România de la românii blocați în Fâșia Gaza. „Noi murim în fiecare moment… noi murim”.
Palestinieni care și-au părăsit casele și s-au refugiat în sudul Fâșiei Gaza, în corturi amplasate de Națiunile Unite. 23 octombrie 2023.
CNN notează disperarea părinților din Gaza, care scriu pe trupurile copiilor lor numele acestora, pentru a putea fi identificați dacă mor.
În Washington Post, detalii despre planurile pregătite de SUA în cazul în care o evacuare masivă a celor 600.000 de cetățeni americani din Israel și Liban va fi necesară, dar și un semn de întrebare – ucid sau vor ucide armele americane civili?
Josh Paul a fost până săptămâna trecută director în Departamentul de Stat, la biroul pentru Afaceri politico-militare, care se ocupă de livrările de armament și asistență de securitate pentru alte guverne.
A demisionat pentru că, în cazul ajutorului actual pentru Israel, SUA par că nici nu au luat în considerare dezbaterea morală despre cum vor fi folosite armele – „o abandonare a valorilor americane și ignorarea convenabilă politic a suferinței oamenilor din Gaza”, spune fostul angajat al Departamentului de Stat în editorialul din WP.
În Israel se află astăzi președintele Franței, Emmanuel Macron. O vizită venită cu întârziere, notează Le Monde.
La aeroportul Ben Gurion, Emmanuel Macron a fost așteptat de oameni cu dublă cetățenie, israeliană și franceză, care au membri ai familiei fie printre ostaticii din Gaza, fie printre morții războiului izbucnit pe 7 octombrie, când Hamas a atacat Israelul.
În Franța au avut loc în ultimele săptămâni numeroase proteste pro-palestiniene, pe care Guvernul a încercat să le interzică în totalitate. Curtea Supremă a decis că ele sunt legale, în anumite condiții. Susținerea unei părți sau a alteia provoacă în Franța dezbateri aprinse și este folosită drept unealtă politică.
Armele Ucrainei
Chestiunea livrărilor de arme a fost până de curând una dintre principalele teme de dezbatere în cazul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Un reprezentat al guvernului de la Kiev avertizează în Politico că e nevoie de mai mult armament. Cu două războaie în desfășurare, „lumea liberă ar trebui să producă suficient pentru a se proteja”, spune ministrul ucrainean pentru Industrii Strategice, Oleksandr Kamishin.
În ziua 608 de război, scrie Hotnews.ro, marina rusă ar fi respins un atac ucrainean asupra Sevastopolului. Cu o zi în urmă, Rusia și-a intensificat atacurile în mai multe regiuni. Au fost atacate cu drone și rachete zone civile, spun oficialii ucrainenei citați de RFE/RL.
Voluntari pentru armata ucraineană după o sesiune de antrenament în regiunea Kiev, pe 3 octombrie 2023. Locul exact al antrenamentelor nu este dezvăluit de oficialii ucraineni.
Cu cea mai mare parte a atenției, dar și cu resurse îndreptate spre Israel, Ucraina speră să obțină pentru anul viitor un ajutor de 18 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, notează Reuters.
Dezbaterile cu privire la arme și bani nu pot decât să devină tot mai dificile. Ucraina încearcă acum să își construiască propria industrie de armament, scrie Financial Times.
Dar căile Kievului nu sunt doar cele militare, de pe front – remarcă The Washington Post – spionii ucraineni, apropiați de CIA, ar fi la originea atentatului din vara trecută, când fiica naționalistului rus Aleksandr Dughin a fost ucisă în explozia unei mașini.
Democrație. În Islanda și în România
Poate nu era atât de important dacă dezbaterile despre îndepărtarea de democrație în întreaga lume nu ar fi atât de actuale. Cum ele însă sunt, mă opresc azi la două exemple de luptă pentru drepturi și valori democratice în Europa. Unul din Islanda, unul din România.
Premierul Islandei e azi în grevă. Katrín Jakobsdóttir se alătură femeilor islandeze care vor refuza să muncească în semn de protest față de diferențele salariale față de bărbați, dar și față de violența de gen. După cum transmite BBC, este prima zi completă de protest al femeilor, după cea din 1975, când 90% dintre femei s-au aflat în grevă.
Acea grevă a fost urmată de legalizarea principiului plată egală pentru muncă legală.
Premierul Islandei, Katrín Jakobsdóttir (stânga), și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 1 iunie 2023, summitul Comunității Politice Europene, Moldova.
Forumul Economic Mondial plasează Islanda pe primul loc în lume în privința egalității de gen. Katrín Jakobsdóttir spune că se așteaptă ca nicio femeie din Islanda, inclusiv casnice, să nu muncească azi.
Între timp, în România, acuzații de discriminare pe baza orientării sexuale. Știrile ProTV prezintă cazul unei tipografii din București, care a refuzat să tipărească un afiș cu mesaje despre violența împotriva comunități LGBT. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a sesizat.
Tot în România, Adevărul prezintă detalii despre încercarea Guvernului de a tăia în continuare din cheltuieli, dar nu și din fondurile pentru evenimente de final de an...
Din Spotmedia, „Regulile și dacii liberi. Cazul Cileacu” sub semnătura Ioanei Ene Dogioiu, iar PressOne scrie despre moneda digitală, „sperietoarea care-l face pe George Simion să ceară referendum pentru banii cash”.
Alte știri:
- Compania Ford va începe producția mașinilor Courier la Craiova. Potrivit Hotnews, acestea vor fi produse doar la Craiova, deocamdată cu motoare pe benzină și diesel, dar, din 2024, și cu motor electric.
- România discută cu Austria pe tema aderării la Spaţiul Schengen, iar acest dialog este purtat şi de către partenerii din Uniunea Europeană, a declarat, luni, pentru Agerpres, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
- Casa Albă spune că Iranul „facilitează în mod activ” atacuri asupra bazelor militare americane, transmite Reuters.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate bune,
Carmen