Bun găsit
Iată principalele subiecte:
- În Israel, cabinetul de război se reunește din nou, luni, după ce discuțiile de duminică nu au produs o decizie definitivă cu privire la răspunsul pe care îl va da Israelul atacului iranian cu rachete și drone de sâmbătă seară.
- Autoritățile ucrainene avertizează că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au devenit devastatoare. Apărarea antiaeriană nu le poate face față fără mai mult ajutor occidental.
- În România, autoritățile locale mai au mai puțin de două luni pentru a-și schimba partidul fără consecințe. Ce înseamnă „ordonanța traseismului” într-o administrație în care banii vin pe linie de partid, la Țară în Service, de la Europa Liberă România.
Ce urmează în Orientul Mijlociu
Răspunsul Israelului la atacul iranian de sâmbătă rămâne principala necunoscută luni dimineață și, de altfel, spun analiștii, principalul element care va decide soarta pe termen lung a întregii regiuni.
„Iranul tocmai a făcut o mare greșeală. Israel nu ar trebui să facă la fel”, scrie editorialistul de politică externă al The New York Times, Thomas L. Friedman.
Comunitatea internațională trebuie acum să izoleze Iranul, scrie acesta, iar Israelul să se abțină de la un răspuns militar. Atacul de sâmbătă ar fi demonstrat că guvernul iranian e infiltrat de agențiile de informații occidentale, care au aflat din timp despre el, notează Friedman.
Poate chiar asta a dorit Iranul, scrie șeful biroului de la Ierusalim al NYTimes, Patrick Kingsley – Atacul a avut puține urmări și pentru că Teheranul a anunțat din timp că va ataca. Apoi, cu puțin timp înainte de finalul salvei de peste 300 de drone și rachete, a anunțat că atacul e gata și nu are, cel puțin deocamdată, alte planuri de a lansa noi drone sau rachete.
Cerul deasupra Ierusalimului, după atacul lansat sâmbătă de Iran.
RFE/RL remarcă coregrafia atentă a atacului și faptul că, indiferent de ce a dorit Iranul, probabil să pară un stat puternic în interiorul țării, fără să provoace un răspuns militar categoric al Israelului, e clar că evenimentele de sâmbătă seara au demonstrat slăbiciunea sa militară.
Din punct de vedere al tehnologiei militare, Iranul e departe de Israel – peste 300 de drone și rachete au provocat doar o persoană rănită în Israel. Dacă Israelul răspunde la fel, nu va rata țintele, scrie și NYTimes.
Despre cum au fost interceptate și distruse dronele și rachetele iraniene, pe CNN.
Netanyahu a câștigat din întreaga poveste, notează Politico. Era tot mai criticat pentru ce se întâmplă în Gaza, acum ar fi greu pentru aliații Israelului să nu fie alături de el. Israelul a cerut deja Consiliului de Securitate al ONU să impună noi sancțiuni Iranului.
Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, 14 aprilie 2024.
The Guardian notează că atacul iranian pune Congresul SUA în dificultate – cum să mai refuze acum alocarea de fonduri pentru Israel inclusă în pachetul care prevede ajutor și pentru Ucraina?
Puteți urmări evenimentele zilei în format LIVE TEXT la BBC, The Guardian sau CNN.
Modelul rusesc
The Guardian citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, care remarcă modelul rusesc preluat de Iran în atacul de sâmbătă. Dar Iranul e departe de rata de succes a Rusiei, scrie ISW, și ca urmare a avansului în domeniul apărării antiaeriene avut de Israel față de Ucraina.
Potrivit BBC, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se află într-o nouă fază, cu succese demne de urmărit în privința atacurilor asupra infrastructurii energetice. Uneori, acestea au loc cu aceleași rachete folosite sâmbătă de Iran împotriva Israelului, dar rezultatele atacurilor sunt net mai dezastruoase.
Dacă distrugerea rețelei de energie a Ucrainei continuă în același ritm, scrie The Guardian, nu mai e mult până când prețurile la energie în Europa vor crește semnificativ.
Ce nu face un primar...
Europa Liberă publică la rubrica Țară în Service un reportaj-analiză, care arată cum se împletește traseismul politic cu interesele financiare ale unei administrații locale.
„Traseismul politic este strâns legat de direcționarea banilor de la centru către teritoriu”, se justifică primarii care schimbă partidele la patru ani: ești de la alt partid decât cel de la putere, nu primești fonduri pentru proiecte; nu faci proiecte, nu te votează oamenii. Lucrurile nu stau însă doar așa, au explicat colegii mei în reportajul pe care îl puteți urmări în varianta video pe YouTube.
Primarii mai pot trece de la un partid la altul până la alegerile din 9 iunie. PressOne încearcă să descâlcească soarta candidatului comun al PSD și PNL la Primăria Capitalei, în timp ce Expert Forum publică o analiză a candidaților la europarlamentare.
Primarul Aurel Enache nu se ferește să explice de ce și-a schimbat partidul de patru ori.
G4Media scrie despre ministra Justiției, Alina Gorghiu, procurorul general Alex Florența și Alina Corbu, șefa Curții Supreme, care au petrecut mai multe zile în Brazilia.
De pe Hotnews.ro vă recomand investigația Catiușei Ivanov despre soțul purtătoarei de cuvânt din Primăria lui Piedone – „fostul fotbalist de la Dinamo are contracte de 15 milioane de lei cu primăria și cu instituțiile publice subordonate”.
Alte subiecte:
- La New York începe azi procesul penal al lui Donald Trump, o premieră în istoria prezidențială americană, notează BBC.
- USR: Proiect de lege, pe ordinea de zi a deputaților ‑ Construcțiile ilegale cu destinație turistică nu vor mai putea fi demolate dacă se află pe proprietate privată, scrie G4Media.
- #Păduri. Proiectul noului Cod Silvic intră în dezbaterea comisiilor de specialitate la Senat – Rador.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Dacă nu ai ascultat încă podcastul SmartJob, ediția de vineri cu Micutzu, îți amintesc că îl găsești pe YouTube, Spotify, Apple Podcast și pe celelalte platforme pe care asculți podcasturi.
Toate cele bune,
Carmen