Bună dimineața, dragi prieteni,
O serie de analize, precum cea semnată de conducerea editorială a New York Times, încearcă un calendar al reluării ofensivei Rusiei în Ucraina. Or, dezlegarea ecuației ține exact de livrările occidentale de armament către Kiev. Discuțiile de vineri, 20 ianuarie, de la Ramstein/Germania, bază USA/NATO, au fost dificile. Urmează altele.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Berlinul nu va uza de veto dacă alte țări vor trimite tancuri nemțești Ucrainei. Polonia: „Aliații & Ucraina vor câștiga acest război cu sau fără Germania”.
- Un Coran ars la o manifestație de la Stockholm oferă Turciei pretextul de a refuza discuții cu ministrul suedez al Apărării pentru aderarea la NATO a Suediei.
- Opinia publică românească este șocată de moartea unei femei sfâșiate de câini, notează câteva publicații.
Germania, reticentă în a ajuta direct Ucraina
Berlinul este aspru criticat pentru refuzul exprimat în timpul discuțiilor de la Ramstein de a ajuta direct Ucraina cu tancuri Leopard, notează The Guardian. Armament greu de ultimă generație, tancurile Leopard 2 par arma perfectă contra tancurilor T-90 pe care Rusia le folosește în invazia contra Ucrainei, explică BBC, iar Germania ca producător are drept de veto asupra folosirii lor, chiar și după ce au fost cumpărate de alte state.
Protest împotriva reticenței guvernului Scholz de a trimite tancuri Leopard 2 Ucrainei. Berlin, 20 ianuarie 2023.
După discuții la Paris și declarația cancelarului Scholz că Germania va merge pe linia Aliaților, ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a anunțat că Berlinul nu se va opune în caz că Polonia va decide să trimită tancuri Leopard 2 Ucrainei, notează Europa Liberă sau Politico.
În acest timp însă, consilierul președintelui Zelenski, citat de BBC, avertizează că indecizia Vestului înseamnă uciderea de încă și mai mulți ucrainieni.
Pe de altă parte, Politico remarcă într-o analiză abrazivă că Uniunea Europeană împinge Ucraina într-o criză a datoriei suverane. Pachetul de 18 miliarde euro ajutor e prins în hățișuri financiaro-birocratice. Cu o inflație de 26% și o cădere de o treime din PIB, Ucraina se îndreaptă spre limita a ceea ce înseamnă o economie normală, scri, Eoin Drea, cercetător la Wilfried Martens Centre for European Studies.
Israel & Suedia: proteste diferite, un ingredient comun
Extremismul de dreapta. Acesta este ingredientul comun al două manifestații total diferite.
La Tel-Aviv, în jur de 100.000 de persoane au demonstrat contra modificărilor preconizate de guvernul Netanyahu în justiție, modificări vizând drepturile femeilor, ale minorităților etnice sau sexuale, și/sau abordarea liberală în sens larg a regulilor de conviețuire în societate.
BBC scrie că actualul guvern Netanyahu este „cel mai de dreapta și religios-naționalist din istoria Israelului”.
La nord și nord-vest, ideea radicalului suedez de dreapta, Stram Kurs Rasmus Paludan, de a da foc unui exemplar din Coran la protestul de sâmbătă, 21 ianuarie, din fața ambasadei Turciei la Stockholm, a dus la blocarea negocierilor oficiale cu Ankara pentru aderarea Suediei la NATO.
Turcia a replicat la fel de radicali de dreapta că arderea Coranului este „un gest diabolic” și a transmis ministrului Apărării că prognozata vizită a ministrului Apărării, Pal Jonson, „nu mai are niciun rost și nicio semnificație”.
În primăvara/vara lui 2022, guvernul Receip Tayip Erdogan a cerut Suediei extrădarea mai multor opozanți politici și activiști kurzi pe care îi consideră teroriști în schimbul ratificării aderării la NATO a Suediei. Cu profunde implicații politice, solicitările nu au fost rezolvate.
Trei mineri morți, o femeie ucisă de câini, viața la „consumabile”...
G4Media notează în această dimineață că minerii de la Jilț Sud și Nord/ Complexul Energetic Oltenia au oprit lucrul protestând față de măsurile de protecție necorespunzătoare. Săptămâna trecută, trei persoane au murit și alte 10 au fost rănite într-un accident minier la Jilț Sud. Minerii îl așteaptă la fața locului pe ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Între timp, week-end -ul a fost marcat la București replicile pe rețelele de socializare între diferiți actuali și foști oficiali, cu toții declinându-și într-un fel sau altul responsabilitatea față de moartea teribilă a Anei Oros, membră a Alpin Club Pro-Mont. Aceasta a murit sfâșiată de câini, în zona Lacul Morii/Chiajna.
Ana Oros, 43 de ani, iubea muntele. Făcea parte dintr-un club de montaniarzi. A murit sfâșiată de câini pe un teren viran dintr-un cartier din marginea Bucureștiului, Lacul Morii/Chiajna.
Nu e clar dacă acei câini erau vagabonzi sau câini de luptă, cui aparține terenul viran, de ce se adunau acolo haite de câini. Câteva publicații, precum Adevărul sau Libertatea, dedică câteva articole tragediei.
Libertatea publică însă pe prima pagină o listă a oamenilor plasați în funcții importante de controversatul ministru de Interne, Lucian Bode 9din cauza doctoratului plagiat). Mulți.
În pagina de Politic a aceluiași cotidian, ex-premierul liberal, Ludovic Orban, acum șeful unui partid minuscul numit Forța Dreptei, spune că opt miniștri din actualul guvern al României „parcă ar fi primit ordin pe unitate să pară mai proști ca premierul Ciucă”.
Europa Liberă nu comentează afirmația. Dar atrage atenția într-un articol privind programele de Inteligență Artificială (AI) că în multe domenii chiar și oamenii foarte, foarte inteligenți concurează cu programe informatice foarte sofisticate.
Alte subiecte:
- Washington Post despre impactul platformei chinezești Tik-Tok asupra societății americane și măsurile luate de administrației Biden de protecție.
- Capo de Tutti Capi, un șef mafiot cu al cărui victime ar putea fi făcut un cimitir întreg a fost prins la Palermo, notează BBC, cu detalii.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena