În prezent, în România, IMM-urile sunt considerate acele companii care au o cifră de afaceri de cel mult 500.000 de euro.
Datorită acestui statut, IMM-urile beneficiază de o impozitare de doar 3% din profit, față de 16% cât plătesc cele care depășesc acest prag.
Una dintre condițiile impuse României de Comisia Europeană prin PNRR este reducerea plafonului de la 500.000 de euro la 88.500 de euro pentru ca o firmă să fie considerară IMM, ceea ce ar crește considerabil numărul firmelor care ar trebui să achite dări la stat mai mari.
Pentru că nu a îndeplinit această cerință – dar și alte obligații asumate prin PNRR, numite „jaloane” – Comisia Europeană a propus suspendarea parțială a sumelor pe care România ar fi trebuie să le primească prin cererea a treia de plată, adică 1,1 miliarde de euro.
În țară, subiectul pragului la microintreprinderi stârnește dezbateri politice.
Vineri, 18 octombrie, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că partidul pe care îl conduce nu este de acord cu scăderea acestui prag, chiar dacă România va pierde o parte din banii din PNRR.
Îți mai recomandăm România a ratat șase jaloane din PNRR privind guvernanța la stat, investițiile în transporturi și reforma fiscală a microîntreprinderilor„În momentul de faţă avem sute de mii de IMM-uri. Aceste sute de mii de IMM-uri au o cifră de afaceri de peste 150 de miliarde de lei, motiv pentru care, dacă stăm să ne gândim ce ar însemna o decizie de reducere a pragului, trebuie să cumpănim, să vedem cât se pierde dacă se închid aceste întreprinderi”, a spus Ciucă, la o conferință de presă de la București.
El a precizat că „nu este vorba doar de bani”, ci și de locuri de muncă, și că România ar putea pierde mai mult dacă reduce pragul – prin dispariția unor afaceri – decât ar avea de primit de la Comisia Europeană.
„Dacă punem în balanţă, vom vedea că vom câştiga mai mult dacă menţinem aceste microîntreprinderi funcţionale faţă de banii care ni se reduc din cerere”, a declarat Nicolae Ciucă”.
Întrebat ce se întâmplă dacă Guvernul decide scăderea pragului pentru IMM-uri, Nicolae Ciucă a răspuns: „Aşteptăm comunicarea finală de la Bruxelles şi după aceea luăm decizia”.
„Este o linie roşie a Partidului Naţional Liberal”, a punctat liderul liberalilor, candidat la președinția României.
O eventuală decizie privind reducerea pragului până la care o firmă este considerată IMM poate fi luată doar de Guvern, un rol important jucându-l Ministerul de Finanțe, condus în prezent de un liberal – Marcel Boloș.
Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a spus, la rândul său, că va lua o decizie pe acest subiect după ce va discuta cu liderii PNL.
Social-democrații și liberalii sunt împreună la guvernare de trei ani.
Totuși, cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie-decembrie, reprezentanții celor două partide au început să se atace reciproc, totul culminând cu reacția PNL, care a spus că renunță la Coaliția dintre cele două partide.
În privința pragului pentru IMM-uri, România poate da un răspuns Comisiei Europene până la începutul anului viitor.
În 2023, plafonul până la care firmele pot fi încadrate în această categorie a fost scăzut de la un milion de euro la 500.000 de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.