Întrebarea zilei va rămâne aceea dacă era o bună idee ca negocierile Ucraina-Rusia pentru încetarea conflictului dintre cele două țări să poarte numele “formatul Normandia”, dat fiind masacrul care a avut loc pe acele plaje ale Franței în al Doilea Război Mondial.
Ieri, Macron i-a primit la Élysée pe Putin, Merkel și Zelenski pentru discuții despre criza Rusia-Ucraina în formatul « Normandia », numit așa pentru că a fost decis în iunie 2014, la aniversarea debarcării aliate în Normandia, Franța, în 1944.
A ieși din impas nu înseamnă neapărat a găsi o soluție, cum o rezumă Le Monde. Presa franceză acordă în realitate, nesurprinzător, foarte puțină atenție acestui summit UE – Rusia. Întreaga pagină întâi a cotidianului Libération e dedicată azi grevelor de protest împotriva reformei pensiilor, greve care au adus iarăși haos în Paris și în alte mari orașe și care continuă și astăzi.
Între Rusia și Ucraina vine dezghețul, dar nu încă pacea, scrie Le Figaro. Discuțiile de la Paris au avut loc pe fundalul aşa-numitei 'formule Steinmeier' de rezolvare a conflictului din Donbas, propusă de actualul preşedinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, pe când era ministru de interne, care prevede retragerea forţelor de ambele părţi de pe linia de contact, desfăşurarea de alegeri în regiunile separatiste şi acordarea ulterioară a unui statut special pentru acestea.
E o capcană! Washington Examiner a rezumat astfel summitul despre Ukraina de la Paris, care s-a încheiat luni seara cu aprobarea unui plan de a organiza alegeri în Donbas, în condițiile prezenței ilegale acolo a armatei ruse.
Presa germană e mai optimistă. Süddeutsche Zeitung estimează că se poate considera că s-a obținut o autentică încetare a focului, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung menționează că s-a decis formal și un schimb de prizonieri.
Presa rusă are la rândul ei un ton foarte sobru. Cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, precizează că cei patru lideri au decis să se întâlnească iarăși peste patru luni. La Kiev, Sevodnia subliniază că"formula Steinmeier" va fi încorporată în legislația ucraineană.
America în Afganistan: eșec și hubris
De partea cealaltă a oceanului, Washington Post publică o mare investigație despre eșecul din Afganistan. America în Afganistan: eșec și hubris. Războiul din Vietnam avusese acele « Pentagon Papers », documente confidențiale scăpate în presă. Jumătate de secol mai târziu, secretele și eșecurile campaniei americane în Afganistan sunt revelate de Washington Post.
Concluzia este că promisiunea lui George Bush, în octombrie 2001, că va ține cont de lecția războiului pierdut în Vietnam nu a fost ținută. După 18 ani de război, implicarea a 775.000 de soldați americani, 2.300 morți, dar și zeci de mii de victime în partea afgană și sute de miliarde de dolari irosiți, s-a ajuns la concluzia că acest război dus de trei președinți, Bush, Obama și Trump, nu poate fi câștigat.
Dar Le Monde, în Franța, pune întrebarea: cine va îndrăzni să spună că acest război a fost dus degeaba?
Cine detestă Rusia?
Simultan cu încheierea summitului de la Paris, site-ul Quora în versiunea sa franceză pune întrebarea: Ce țară detestă cel mai mult Rusia? Sau mai degrabă o reformulează altfel, căci primul răspuns este că nimeni nu detestă cu adevărat Rusia, dar că întrebarea ar trebui să fie mai degrabă: "Care țară vede Rusia în lumina cea mai puțin favorabilă?"
Mulți ar numi Ucraina, însă Ucraina nici măcar nu se situează în vârful listei. Sondajele recente arată că aproape jumătate din ucraineni au de fapt o viziune favorabilă a Rusiei, iar sondajul nici nu a inclus populația din teritoriile ocupate în 2014.
Pew Research Center a arătat deja că olandezii și suedezii au opinia cea mai negativă despre Rusia, cu 79% în ambele țări exprimând o atitudine nefavorabilă (Global views of Putin, Russia largely negative). Vin apoi Polonia (69 % negativ), Japonia (68 % negativ), Marea Britanie (67 % negativ), Spania și Franța (66 % fiecare). Surprinzător, Israelul e spre vârful listei (64% opinii negative).
„Niet” pentru mușchii lui Putin
În sfârșit, continuând această întrebare: cine detestă Rusia? în Italia, La Repubblica are un comentariu foarte dur, după ce luni Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA) a decis să suspende Rusia de la toate evenimentele sportive majore din următorii 4 ani, inclusiv din Jocurile Olimpice din 2020 şi Campionatul Mondial de Fotbal din 2022.
Sub titlul Aroganța dopată a Moscovei, cotidianul italian scrie:
„Niet pentru mușchii lui Putin. Fără drapel rus vreme de patru ani. Nici la Tokyo 2020, nici la Pekin 2022. Nici Jocurile de vară, nici de iarnă. Expulzată, anihilată, gonită. Acolo unde Napoleon și Hitler nu au reușit să încercuiască și să bată Rusia, a făcut-o Wada. Cele Cinci Cercuri pierd un inel, alungându-l pentru înaltă trădare. /.../ Expulzarea de la Jocurile Olimpice nu este o lovitură de stat, ci o consecință logică: dacă înșeli, nu te căiești și continui să minți cu și mai multă aroganță și nerușinare decât înainte, trebuie să te aștepți să fii gonit.”