Noi proteste ale studenților la Teheran, pe fondul nemulțumirilor populare din Iran la adresa conducerii țării

Studenții iranieni s-au confruntat pentru a doua zi consecutiv cu forțele de securitate în fața universităților din Teheran, conform unor videoclipuri publicate online. Potrivit opoziției iraniene, aceasta e cea mai mare demonstrație din capitala Iranului de la represiunea violentă a protestelor populare de luna trecută.

Ultimul protest a izbucnit pe 22 februarie în fața Universității Tehnologice Amir Kabir, când studenții s-au confruntat cu soldați din Basij, o forță paramilitară voluntară.

Aceștia au jucat un rol important în reprimarea protestelor politice anterioare.

Studenții au scandat sloganuri anti-guvernamentale, conform videoclipurilor de pe rețelele sociale. Alții apăreau fluturând steagul național iranian.

Anterior, au existat relatări despre manifestări similare la cel puțin cinci alte universități din țară, inclusiv la o altă universitate Sharif din Teheran.

Universitățile din Teheran au fost adesea scena protestelor studențești care au avut loc încă de la revoluția din 1979 și care au dus la represiuni brutale din partea forțelor de securitate.

Demonstrațiile au coincis cu sute de ceremonii organizate în întreaga țară săptămâna aceasta, pentru comemorarea celor uciși în ianuarie, în timpul confruntărilor majore cu forțele de securitate.

Cel puțin 7.000 de persoane au fost ucise în timpul protestelor naționale care au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie 2025, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Acestea avertizează că numărul real al morților este semnificativ mai mare.

Majoritatea crimelor au avut loc între 8 și 10 ianuarie, perioada de apogeu a represiunii.

Îți mai recomandăm Iranul lansează o campanie de represiune împotriva politicienilor reformiști după protestele în masă

Protestele, care între timp s-au domolit, au fost printre cele mai mari din Iran de la Revoluția Islamică din 1979.

Istoric, ceremoniile memoriale au căpătat adesea semnificație politică în perioadele de tulburări din Iran.

Protestele au atras atenția globală și au dus la o condamnare cvasi-generală a represiunii brutale a forțelor guvernamentale iraniene.

Amnesty International a transmis că cel puțin 30 de iranieni riscă pedeapsa cu moartea în legătură cu protestele.

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat Teheranul că, în cazul unor violențe suplimentare împotriva demonstranților, ar putea ordona acțiuni militare împotriva regimului.

Trump a trimis în regiune două grupuri de atac de portavioane, împreună cu zeci de avioane de vânătoare și bombardiere. Alte avioane militare și forțe de sprijin au fost observate la diverse baze aeriene din Orientul Mijlociu.

Administrația Trump a presat, de asemenea, Iranul să accepte restrângerea programelor sale nucleare.

Teheranul insistă că programul său nuclear este destinat unor scopuri pașnice, dar SUA și Israel au acuzat Teheranul că intenționează să construiască arme atomice.

Se pare că negociatorii americani sunt pregătiți să poarte o nouă rundă de discuții cu Iranul pe 27 februarie la Geneva.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că o soluție diplomatică este încă posibilă. Ministrul de Externe din Oman, țară mediatoare, a confirmat ulterior că discuțiile Iran-SUA privind programul nuclear al Teheranului vor avea loc pe 26 februarie.

Într-un discurs transmis în direct de televiziunea de stat pe 21 februarie, președintele iranian, Masud Pezeșkian, a declarat că țara sa nu va ceda presiunilor din partea puterilor mondiale.

„Puterile lumii se aliniază să ne forțeze să ne plecăm capul... dar nu ne vom pleca capul, în ciuda tuturor problemelor pe care ni le creează”, a spus președintele iranian.

Forțele americane și israeliene au bombardat în iunie 2025 mai multe facilități iraniene despre care se crede că adăpostesc componente-cheie ale infrastructurii nucleare a Teheranului.

Dar, în continuare, nu e clar în ce măsură atacurile au întârziat programele iraniene de îmbogățire a uraniului.

Recent, Trump a spus că nu exclude noi lovituri militare limitate asupra Iranului.

„Cred că pot spune că mă gândesc la asta”, a spus el pe 20 februarie.

Mai multe țări, printre care Serbia, Suedia sau Polonia, și-au îndemnat ferm cetățenii să părăsească Iranul în contextul riscului unui atac militar al SUA.

Îți mai recomandăm În Iran, sfârșitul doliului de 40 de zile provoacă noi proteste anti-regim

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.