Imagini ale noii acțiuni de protest, care a blocat traficul între capitală și orașul Gyumri din nord vestul Armeniei au apărut în dimineața zilei de 28 aprilie pe o pagină de Facebook a grupului „Tavush Pentru Patrie”, după denumirea provinciei armene de la granița cu Azerbaidjanul, unde are loc cedarea de teritorii. O altă autostradă, Martuni-Vardenis, din apropierea graniței estice a Armeniei a fost închisă în cursul nopții trecute.
Conform unui acord de delimitare a frontierelor anunțat pe 19 aprilie, Azerbaidjanul va recăpăta controlul asupra a patru sate populate în trecut de azeri și zonelor adiacente acestor sate din regiunea armeană Tavush din nord-estul Armeniei.
Satele învecinate cu regiunea azere Qazax au făcut parte din Azerbaidjan în perioada sovietică, dar au fost controlate de Armenia începând cu anii 1990.
Locuitorii mai multor comunități armene din Tavush protestează încă de la începutul lunii aprilie față de aceste planuri.
În noaptea de 26 aprilie, însă, au avut loc și altercații între protestatari și poliția armeană, în apropiere de graniță. Confruntările au avut loc în satul Kirants, când protestatarii au încercat să oprească un vehicul nemarcat, crezând că transporta cartografi azeri veniți să lucreze la demarcarea graniței.
Your browser doesn’t support HTML5
Ciocniri ale protestatarilor armeni cu poliția din cauza demarcării graniței cu Azerbaidjanul
Unii locuitori din Voskepar – un alt sat armean afectat de demarcarea frontierei planificate – au susținut, între timp, că ceea ce au anunțat autoritățile pe 19 aprilie contrazice ceea ce le-ar fi spus prim-ministrul Nikol Pashinian când a ținut o întâlnire la ușă închisă cu rezidenții la începutul săptămânii.
Acordul de delimitare a frontierei a fost salutat de Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și de premierul Pașinian, care a fost acuzat însă de politicienii din opoziție că renunță la teritorii. Pe 27 aprilie, protestele s-au extins la Yerevan, unde persoane cu lozinci antiguvernamentale au ocupat scena unui concert.
Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie în ultimele trei decenii pentru regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă majoritar armeană recunoscută internațional ca teritoriu azer, forțele armene pierzând ultimul război, în septembrie 2023.