Noul șef al Corpului de control al Guvernului nu are un CV oficial, deși a trecut prin nenumărate funcții importante – mai ales în Agentia Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Europa Liberă a refăcut o parte a traseului său profesional, pe baza declarațiilor de avere și interese depuse de-a lungul anilor.
După perioada 2008-2014, în care a fost director al Direcției Mari Contribuabili din ANAF, director al Inspecției Fiscale sau șef al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor și membru în consiliile de administrație de la mai multe companii de stat, Adrian Nicușor Nica a dispărut din liga jucătorilor mari.
Din decembrie 2014 și până joi, 11 ianuarie 2024, a fost managerul departamentului de control al uneia dintre cele mai de succes companii de stat, Hidroelectrica.
Noua sa funcție, de șef al Corpului de control al premierului, este cea mai influentă de până acum.
Această structură, aflată în subordinea premierului, poate verifica aproape orice instituție publică din țară, iar rapoartele sale pot duce la demiteri sau sesizarea organelor penale.
Membru în Consiliile de Administrație de la șapte companii de stat, în același timp
Prima declarație depusă de Adrian Nicușor Nica, doar de interese, este din 2008. Atunci era director general adjunct al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF.
Abia din 2013 începe să depună anual declarații de avere și interese, conform cu funcțiile ocupate:
- 2013 - director general inspecție fiscală ANAF;
- membru în Consiliul de Administrație (CA) la Loteria Română, Transelectrica;
- 2014 - director general inspecție fiscală ANAF;
- aprilie - detașat șef Corpul de Control Ministerul Transporturilor;
- decembrie - șef de serviciu Hidroelectrica;
- membru în CA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători, Romatsa, Metrorex, Compania Aeroporturi;
- 2015 - aprilie - manager departamentul control Hidroelectrica;
- membru în CA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători, Romatsa, Metrorex;
- 2016 - 2023 - șef departament control Hidroelectrica.;
În declarația de interese depusă în 2014, Adrian Nicușor Nica apare ca membru în Consiliile de Administrație de la șapte companii de stat.
Soția lui, Georgeta Nica, este auditor la Curtea de Conturi.
Cei doi au în proprietate două terenuri intravilane la Domnești, județul Ilfov – cumpărate în 2006 și 2008 – două apartamente în București, unul primit donație și unul cumpărat în 2003, un autoturism Mercedes.
În declarație apare un împrumut de 91.000 de euro, acordat unuia anume Nica Aurel Cristian. Împrumutul se rostogolește din 2013, când ajunsese la 127.000 de euro.
Anul trecut, soții Nica aveau datorii la bănci de 427.000 de lei și 105.000 euro. Adrian Nicușor Nica a câștigat în 2023 de la Hidroelectrica aproape 300.000 de lei, iar soția – 131.000 de lei de la Curtea de Conturi.
Plecare precipitată din ANAF
În decembrie 2014, atunci când Nica a plecat de la Fisc la Hidroelectrica, s-a mai întâmplat ceva.
Jurnalistul Robert Turcescu a publicat pe pagina personală de internet un facsimil al unei ordonanțe de disjungere din dosarul penal al fostei șefe a crimei organizate (DIICOT), Alina Bica.
În ordonanța procurorilor se face referire, la un moment dat, la numele lui Adrian Nicușor Nica, într-un lanț de intervenții la nivel înalt în ANAF, pentru scoaterea de pe piață a unei firme concurente cu a uneia deținute de unul fost general SRI.
Adrian Nicușor Nica neagă orice legătură între informațiile publicate acum zece ani de Robert Turcescu și plecarea sa din ANAF.
„A fost o reorganizare a ANAF-ului în acel moment și am decis că e mai bine să plec”, spune Adrian Nica pentru Europa Liberă.
Mai mult, el neagă că ar fi fost vreodată obiectul vreunei anchete a instituțiilor statului și că nici nu a fost audiat vreodată în alte dosare.
Nu a vrut să comenteze numirea în fruntea Corpului de control al prim-ministrului, deoarece încă nu a preluat funcția. Și nici cine anume l-a propus pentru această funcție.
Cui îi ia locul Adrian Nica
Adrian Nicușor Nica îl urmează la șefia Corpului de control pe Silviu Gabriel Barbu.
El era în funcție din 27 ianuarie 2021 și fusese numit de premierul de la acea vreme, Florin Cîțu. A cerut să fie eliberat din funcție.
Înainte de a ajunge la Guvern, Silviu Gabriel Barbu a fost magistrat – la curțile de apel Brașov și București, consilier în Ministerul de Justiție și diplomat. A fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României din Zimbabwe și Malawi, cadru didactic.
Anul trecut, Silviu Barbu Gabriel (53 de ani) a avut venituri de 207.841 de lei din salarii și drepturi salariale restante, plus pensie specială de 239.772 de lei și pilon II, 12.920 de lei.
Soția lui, Elena Barbu, judecător la Înalta Curte, a avut și ea venituri din salarii și drepturi salariale restante de 347.869 de lei, plus o pensie privată de 138.200 de lei.
În total, veniturile familiei Barbu, în 2023, au fost de 946.602 lei.
Corpul de control - misiune și rezultate
Pe 5 ianuarie, jurnaliștii de la Libertatea scriau că premierul Marcel Ciolacu este nemulțumit de activitatea Corpului de control din subordinea sa.
Nemulțumirea venea după un raport preliminar al unui control de aproape un an la Clubul Sportiv al Armatei (CSA) Steaua.
„Premierul are concluziile preliminare ale raportului Corpului de control și nu este mulțumit. La Steaua au verificat doar ceva punctual, ceea ce nu l-a încântat”, au spus surse citate de Libertatea.
În iulie 2023, premierul Marcel Ciolacu a trimis Corpul de control la CSA Steaua pentru a verifica modalitatea în care a fost administrat Complexul Sportiv al Armatei începând cu 1 ianuarie 2021.
Șeful Guvernului a cerut să se verifice obţinerea veniturilor din exploatarea stadionului Steaua şi cheltuielile de funcţionare ale acestuia.
Același Corp de control fusese acuzat, cu doar câteva săptămâni în urmă, că acționează la ordin politic.
Mai exact, în urma unui control la Secretariatul de Stat pentru Revoluționari, șeful instituției, secretarul de stat Mihai Dodu, a fost schimbat.
Mihai Dodu este cel care, în vară, a respins cererea lui Marcel Ciolacu de a fi declarat Luptător cu Rol Determinant la Revoluția din 1989.
„Controlul făcut de Corpul de control al prim-ministrului la Secretariatul de stat pentru revoluţionari era programat. Făcea parte din programul anual de control, programat pentru trimestrul IV 2023. El nu a venit ca o consecinţă a unui context actual. Acele concluzii intermediare ale Corpului de control au arătat anumite abateri legislative ale fostei, deja, conduceri a acelui Secretariat de stat, care au fost un temei pentru manifestarea unor prerogative ale premierului de înlocuire”, a explicat purtătorul de cuvât al Guvernului,Mihai Constantin, într-o conferinţă de presă.
Îți mai recomandăm Secretarul de stat Mihai Dodu, despre demiterea sa de către premierul Ciolacu: Presiunea a crescut după retragerea titlurilor unor impostoriIar demiterea lui Mihai Dodu a venit la câteva zile după ce Recorder a publicat dosarul de revoluționar al lui Marcel Ciolacu.
Atribuțiile Corpului de control al prim-ministrului
- planifică, organizează şi execută controale la structurile din Aparatul Central, precum şi la unităţile, instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, potrivit dispoziţiilor legale;
- execută acţiuni de verificare şi control în domeniul de activitate al instituţiilor prefectului, potrivit legii, precum şi în legătură cu atribuţiile delegate de stat persoanelor abilitate din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale;
- elaborează metodologii şi proceduri pentru îmbunătăţirea sistemelor de măsurare a performanţei manageriale şi dezvoltarea sistemului de control managerial în structurile Ministerului Afacerilor Interne;
- coordonează, monitorizează şi îndrumă metodologic activităţile de dezvoltare a sistemului de control managerial intern în Ministerul Afacerilor Interne;
- efectuează sub supravegherea procurorului, în condiţiile legii, activităţi de cercetare penală pentru infracţiunile săvârşite de personalul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competenţei;
- în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, în baza ordonanţei emise de către acesta, efectuează anumite acte de cercetare penală referitoare la personalul Ministerului Afacerilor Interne;
- înştiinţează organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operaţiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală;
- efectuează cercetări în legătură cu infracţiunile şi abaterile disciplinare săvârşite de personalul Ministerului Afacerilor Interne aflat în misiuni de menţinere a păcii, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei române şi ale dreptului internaţional;
- verifică petiţiile cetăţenilor, precum şi rapoartele şi memoriile personalului Ministerului Afacerilor Interne, repartizate spre soluţionare;
- efectuează cercetările prealabile ale faptelor ce constituie abateri disciplinare, săvârşite de personalul din structurile Ministerului Afacerilor Interne;
- propune declanşarea demersurilor necesare pentru tragerea la răspundere disciplinară a personalului Ministerului Afacerilor Interne pentru faptele ce constituie abateri disciplinare, prevăzute de legislaţia în vigoare, constatate în urma activităţilor de control, precum şi a verificărilor efectuate în legătură cu sesizările la adresa personalului;
- soluţionează contestaţiile înaintate Corpului de Control al Ministrului, potrivit reglementărilor în vigoare, în măsura în care vizează sancţiuni aplicate de şefii/comandanţii unităţilor până la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne;
- efectuează, după caz, cercetarea administrativă în vederea stabilirii răspunderii materiale a personalului pentru prejudiciile cauzate Ministerului Afacerilor Interne, în cazurile constatate nemijlocit, sau cele repartizate spre soluţionare;
- monitorizează stadiul implementării măsurilor dispuse/aprobate de către conducerea ministerului şi directorul general în urma desfăşurării controalelor şi verificărilor la structurile Ministerului Afacerilor Interne;
- completează şi actualizează baza proprie de documentare, referitoare la activităţile desfăşurate, monitorizează măsurile dispuse şi activităţile de control managerial intern din structurile ministerului;
- iniţiază sau participă la realizarea unor studii şi analize privind cauzele disfuncţiilor şi deficienţelor constatate în activitatea structurilor şi personalului evaluate, în scopul îmbunătăţirii activităţii acestora;
- formulează propuneri de elaborare, modificare sau completare a actelor normative, potrivit competenţei;
- iniţiază şi participă la schimburi de experienţă cu structuri similare din alte ministere, din ţară şi străinătate, iniţiază şi implementează, singur sau în parteneriat cu alte instituţii din ţară şi străinătate, proiecte finanţate din fondurile europene ce au ca obiective dezvoltarea metodologiilor, tehnicilor şi instrumentelor de lucru specifice, precum şi perfecţionarea profesională a personalului, inclusiv proiecte de cercetare ştiinţifică;
- participă, potrivit ordinelor şi dispoziţiilor conducerii ministerului, la activităţi specifice desfăşurate de Ministerul Afacerilor Interne în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.
Sursa: Ministerul de Interne