S-a votat ieri, atât în Franța, în al doilea tur al alegerilor municipale, unde Parisul i-a scăpat lui Emmanuel Macron, cât și în Polonia în primul tur pentru alegerea președintelui, pe când în Rusia continuă referendumul care îl va ține pe Vladimir Putin la putere până la 83 de ani, altfel zis: până în 2036.
Talaz verde în Franța: Macron – marele perdant
Orașele franceze înghițite de un val verde, victorii în lanț ale ecologiștilor, combinat cu un absenteism istoric, constată Le Figaro. Candidații ecologiști au câștigat primăriile din Strasbourg, Marsilia, Lyon și Bordeaux. Cotidianul Libération trage de aici concluzia unei rupturi între ecologiști și stânga clasică în Franța, unde ecologiștii ajung astfel pentru prima oară la conducerea unor mari orașe (ba chiar atât de multe).
La fel, apare limpede diferența între marile orașe și mentalitatea politică a mediului rural. Asistăm, estimează în Germania Süddeutsche Zeitung, la o „serioasă înfrângere” pentru partidul lui Macron.
Premierul Edouard Philippe, a cărui popularitate a sporit în timpul crizei, fiind acum mai mare chiar decât a lui Macron, a învins la rândul lui și va fi primar în orașul său de origine, Le Havre, unde l-a bătut pe candidatul comunist local cu 59% din voturi. Franța este una din puținele țări în care e permisă această bizarerie, cumulul de funcții, prin care un deputat sau un membru al guvernului poate în același timp ocupa un scaun de primar sau altă funcție locală. De altfel Le Monde notează că după anunțul rezultatului, în Le Havre s-a strigat: « Vous avez voté pour un fantôme !» («Ați votat pentru o fantomă»), aluzie la faptul că Edouard Philippe nu va fi, de fapt, mai niciodată acolo.
În sfârșit, extrema dreaptă a lui Marine Le Pen (RN) câștigă doar orășelul Perpignan, din sud, bastion al dreptei naționaliste, unde Louis Aliot a obținut 53% din voturile locale. Perpignan permite astfel dreptei naționaliste să „salveze aparențele”, cum o notează Libération.
Minunata poveste a iscusitei Hidalgo
Participarea a fost doar de 35% (față de 52% în 2014), însă asta e de pus în primul rând pe seama epidemiei. Macron era practic obligat să mențină acest al doilea tur al alegerilor municipal, la trei luni după primul, în luna martie. Cu toate că primăriile multor orașe de dimensiuni medii au fost câștigate de candidați ai formațiunii sale compozite La République en Marche (LREM), totuși principala țintă, Parisul, a fost ratată.
La Paris a fost realeasă actuala primăriță, Anne Hidalgo, care conduce capitala din 2014 și e considerată un adversar de temut pentru Macron la următoarele alegeri prezidențiale din 2022. Socialistă de origine spaniolă, născută în 1959 în Andaluzia, Anne Hidalgo este fiica unui militant socialist refugiat în Franța în vremea dictatorului Franco.
„Viva la muerte”
În Spania, El Pais revine asupra dramei celor 37.000 de bătrâni de peste 70 de ani morți din pricina pandemiei, majoritatea în aziluri, mulți chiar abandonați, și scrie: „Așa am pierdut generația care a schimbat Spania”, referindu-se la faptul că e vorba de generația care a efectuat trecerea de la dictatura lui Franco la democrație.
Cât despre stadiul actual al pandemiei, El Pais insistă asupra faptului îngrijorător că majoritatea infecțiilor nu sunt detectate nici acum. Ba chiar, la Barcelona experții au găsit în mod straniu urme de COVID-19 în mostre de apă din... martie 2019, ceea ce pune serioase întrebări în legătură cu originea virusului.
Tot la Barcelona, La Vanguardia face bilanțul actual al deschiderii frontierelor UE. Lista propusă la Bruxelles conține 14 țări non-UE, ai căror cetățeni vor putea veni în Europa fără a fi forțați să intre automat în carantină: Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia și Uruguay.
SUA, Rusia, Brazilia sau chiar Republica Moldova lipsesc însă de pe listă, dată fiind gravitatea epidemiei acolo, iar China își va vedea cetățenii admiși fără probleme în Europa doar dacă oferă reciprocitate. Washington Post scrie de altfel că ideea de a accepta cetățenii americani fără a impune o carantină nici măcar nu a figurat pe agendă.
Money, money...
În Italia, La Repubblica constată că mai sunt doar ceva mai mult de două săptămâni până la summitul UE extraordinar din 17-18 iulie, când ar trebui aprobat acel „Recovery Plan” de 750 miliarde europropus de Merkel și Macron și sprijinit de Comisia Europeană.
Summitul se va ține în mod real, fizic, în persoană, la Bruxelles și principalul obstacol va consta în a convinge cele patru țări „frugale”, reticente, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria să accepte punerea în comun a datoriilor pentru a se putea plăti înapoi, în următoarele decenii, împrumuturile prin care se va completa suma de 750 miliarde. Pentru asta, scrie La Repubblica, premierul italian Giuseppe Conte a avut o convorbire telefonică, cu rezultat incert, cu omologul său olandez Mark Rutte, care pare deocamdată cel mai reticent.
Don’t give PiS a chance
În Polonia, după alegerile de ieri, actualul președinte Andrzej Duda se va înfrunta în al doilea tur, pe 12 iulie, cu primarul capitalei, Varșovia, Rafal Trzaskowski, reprezentând platforma civică. Va fi înfruntarea a “două lumi diferite”, a “două Polonii opuse”, estimează Polityka.
Dacă va învinge iarăși actualul președinte, Duda (care a primit ieri 42%), partidul său eurosceptic Justiție și Dreptate (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski își va putea continua tendința autoritară, de control asupra justiției și societății, în bună parte prin intermediul religiei și ultranaționalismului, ceea ce va putea îndepărta Polonia și mai mult de Uniunea Europeană.
La Varșovia, Dziennik Zachodni anticipează că „lupta va fi cumplită” în al doilea tur. Gazeta Wyborcza trage concluzia că poziția lui Duda și a PiS este slăbită, iar Rzeczpospolita constată simplu că Duda nu mai poate acum să doarmă bine.
Presa din mai multe țări a scris pe larg despre călătoria lui Andrzej Duda săptămâna trecută la Washington, el fiind singurul lider străin care l-a vizitat pe Trump de la începutul pandemiei încoace. Duda face rău propriei lui țări, a comentat la München Süddeutsche Zeitung, care a subliniat că dorința lui Kaczynski și a PiS de a atrage cu orice preț simpatia lui Donald Trump și instalarea în Polonia a militarilor ce vor fi retrași din Germania riscă să se facă printr-o slăbire a NATO și a legăturilor Poloniei cu UE.
Le Monde, în Franța a avut chiar un editorial despre asta: Curioasa vizită a președintelui Poloniei la Washington, în care principalul cotidian din Franța a subliniat că cel care a avut mai multă nevoie de vizita la Washington, pentru întărirea imaginii, a fost Trump, pe care ultimul sondaj realizat de New York Times îl arată a nu reuni în acest moment decât favorurile a 36% din alegători, față de 50% alegători potențiali pentru Joe Biden.
În Parlamentul European, grupul euroscepticilor (unii chiar anti-europeni) ECR, din care fac parte polonezii lui Kaczynski, mai cuprinde în primul rând Tories britanici și naționaliștii flamanzi din N-VA. Din România, singurul eurodeputat acolo este fostul preot greco-catolic Chris Terheș, cel adus inițial în PSD de Liviu Dragnea.
Selling England by the pound
În Marea Britanie, șomajul va atinge nivelul anilor 1980, în absența unui ajutor financiar consecvent din partea guvernului Tory, scrie The Observer, citând un apel al partidului laburist din opoziție către guvern. „Avem o nevoie disperată de un plan de salvare”, spune fostul premier laburist Gordon Brown, ”însă ministerul finanțelor a dispărut cu totul.”
Între timp, ieșirea din carantină se face haotic, iar The Telegraph scrie că Marea Britanie se află „pe muchie de cuțit”, cu o reizbucnire a infecțiilor posibilă în iulie, din pricina nerespectării regulilor. Tot The Telegraph estimează că bătrânii din azilurile britanice riscă să moară de virus mai des decât cei din stabilimentele similare de pe continent. The Independent rezumă ancheta care arată cât de greșit s-a făcut din start abordarea epidemiei și cum multe vieți ar fi putut fi salvate. Situația va fi și mai gravă, estimează un expert citat de Daily Mail, în iarna următoare, când oamenii „nu vor ști să distingă Covid-19 de o răceală”.
Pe acest fundal al delăsării britanice, The Times are un comentariu dezabuzat despre dezastrul lăsat în urmă în weekend de britanicii care s-au repezit ca turmele la plajă, țicniți (going ga-ga) de căldură și frumusețea vremii și încălcând toate regulile decenței în public (utter “breakdown of decent behaviour”), folosind de pildă tufișurile drept toaletă și lepădând în urmă o maree de gunoaie și fecale.
Tabloidul The Sun avertizează de altfel că Boris Johnson ar trebui să tragă niște serioase concluzii după dezastrul de ieri de pe plaje, mai ales în perspectiva weekendului următor din 4 iulie și ținând cont de mormanele de mizerii și fecale lăsate de britanicii sloboziți pe plaje la ei acasă, de când nu mai pot zburda în Europa. The Daily Mirror estimează chiar că guvernul nu are decât 48 de ore pentru a lua măsuri ca să împiedice o catastrofă.
În sfârșit, administratorilor din localitățile de pe coastă care i-au tratat de „idioți” pe vilegiaturiștii improvizați ce au lăsat în urmă mareea de gunoaie, comentariul din Times le răspunde că „idioții sunt cei care n-au anticipat asta”.