Hăineală şi-a prezentat CV-ul şi dosarele lucrate de-a lungul timpului, apoi a trecut la perioada recentă, când a fost aleasă în CSM şi când a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei, în mandatul lui Florin Iordache.
- ”Între 2011 şi 2017, am fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ocupând funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte. Au fost ani deosebit de tulburi şi vremuri agitate pentru justiţia din România. Perioada respectivă mi-a dat posibilitatea să-mi cunosc foarte bine colegii procurori.
- După CSM am fost detaşată la MJ pentru o scurtă perioadă. Din punctul meu de vedere, este cel mai nefast episod al carierei mele. Nu eu am scris OUG 13, aşa cum citesc în presă de 3 ani încoace. Consider că am fost la locul nepotrivit. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, nu mi-aş fi dat acceptul pentru detaşarea la minister.
- De la finele lui 2017, am deţinut funcţia de Şef al Corpului de Control al MJ.
- De la CSM ştiam că încărcătura cea mai mare a DIICOT era bagajul dosarelor vechi. Cand am devenit consilier al procurorului- şef am cerut analizarea dosarelor mai vechi de 5 ani. Ulterior, numărul acestora s-a redus cu 30 la sută.
- Am încurajat efectuarea comisiilor rogatorii de anchetă, am accesat fonduri de la Eurojust. Anul trecut, un program de 92.000 de euro a fost accesat de DIICOT. Am colaborat instituţional cu mai multe state, intensificăm cooperarea judiciară.
- Am instrumentat trei dosare penale. Unul dintre ele este cazul Caracal.
- Am propus modificarea ordonanţei privind regimul străinilor.
- Trebuie sa diversificăm abordarea în cazul traficului de droguri pe urmărirea transportului de la furnizor până la confiscarea produsului”.
Ce ar transpune în legislaţie Hăineală
Întrebată care decizii ale Curţii Constituţionale ar trebui transpuse în legi, obiectiv trecut în proiectul de management de la dosar, Hăineală a dat exemplul eliminarea fizică a probelor din dosare, probe declarate de CCR ca fiind obţinute ilegal de procurori din moment ce au fost ajutaţi în colectarea lor de ofiţeri ai serviciilor de informaţii.
O altă problemă ridicată de Hăineală a fost cea a specialiştilor DIICOT care nu mai au acces la bazele de date ale ANAF, tot în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. Ea a mai precizat că Direcţia face aceste investigaţii prin intermediul Biroului de Combatere a Crimei Organizate, deoarece după încetarea detaşărilor, procurorii nu au mai avut acces la bazele de date ale ANAF.
Despre scurgerea de informaţii din dosare, Hăineală a precizat că personal nu a dat niciodată presei informaţii din dosar. Dacă apar scurgeri de informaţii, procuroarea susține că se poate merge până la sesizarea Inspecţiei Judiciare.
În ceea ce priveşte cauzele clasate, Hăineală apreciază că interceptările şi supravegherile operative costă foarte mult, că nu are rost să se cheltuie bani dacă nu există indicii clare privind săvârşirea unor infracţiuni.
În legătură cu dosarul Caracal, Hăineală consideră că a fost o stare de asediu mediatic şi a dezvăluit că în acest moment există o anchetă internă la DIICOT privind modul cum rechizitoriul din acest caz a ajuns să fie publicat pe internet.
Întrebată cum îşi explică faptul că la nivelul DIICOT doar 7 la sută sunt dosare pe trafic de persoane, în timp ce peste 45% dintre victime sunt cetăţeni români, Hăineală a arătat că se doreşte o canalizare a resurselor pe linia combaterii traficului de persoane, alte priorităţi fiind celeritatea anchetelor şi eliminarea stocului de dosare vechi.
La finalul anului trecut, Secţia pentru procurori a CSM a luat o decizie surpriză şi a respins propunerile de prelungire a delegărilor pe funcţii de conducere ale şefelor DIICOT, Giorgiana Hosu şi Oana Schmidt-Hăineală.
Patru candidaţi, Ioana Bogdana Albani, Oana Daniela Pâţu, Teodor Niţă şi Oana-Andrea Schmidt-Hăineală, care au îndeplinit condiţiile de participare la selecţia pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului-şef al DIICOT, au susţinut, miercuri, interviurile la Ministerul Justiţiei. Rezultatele selecţiei vor fi anunţate pe 3 februarie.
Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Secţiei pentru procurori a CSM, în vederea obţinerii avizului consultativ. Ulterior obţinerii avizului Secţiei, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României pentru numirea în funcţia de conducere.