„Retragerea” trupelor rusești. Occidentul nu crede nici în vorbele, nici în lacrimile Moscovei

Declarațiile Moscovei că va „reduce drastic operațiunile de luptă” din jurul Kievului și orașului Cernigău și că se vor concentra pe „eliberarea” regiunii Donbas sunt privite cu scepticism de americani și britanici.

Au toate motivele, pentru că, de fapt, forțele ruse din jurul Kievului se „repoziționează”, nefiind vorba de o „retragere reală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Dar „trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei” şi „asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului a luat sfârşit”, a avertizat Kirby.

Ministerul britanic al Apărării atrage atenția că trupele ruse care au suferit pierderi grele „sunt forțate să se întoarcă în Rusia și Belarus dar pentru reaprovizionare și reorganizare”.

Dar valoarea promisiunilor ruse s-a văzut în intensificarea bombardamentelor din Cernigău.

„Credem în promisiune? Desigur că nu! Scăderea activităților militare în regiunea Cernigău a fost demonstrată de ruși prin atacuri asupra (orașului) Nijîn, inclusiv prin bombardamente aeriene. Și toată noaptea au lovit (orașul) Cernigău”, a spus guvernatorul Viacheslav Chaus, conform Reuters.

Primarul Vladyslav Atroshenko, citat de BBC, spune că bombardamentul a fost „inuman” și că mai multe persoane au fost ucise sau rănite.

Așadar, faptele sunt în contradicție cu declarațiile oficiale, care sunt menite „să inducă în eroare” conducerea militară a Ucrainei și să creeze o „concepție greșită” cu privire la sensul desfășurării lor, spune Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene, potrivit BBC.

Armand Goșu: Putin are nevoie de o victorie militară pentru a obține un armistițiu favorabil Rusiei

Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul rusesc, susține că prin aceste regrupări ale armatei, Putin câștigă timp pentru a reuși să-și creeze un avantaj militar, astfel încât să-l oblige pe președintele Zelenski la concesii majore și să obțină un armistițiu favorabil Rusiei.

„Putin urmărește să-și regrupeze trupele în teatrul de operațiuni din Ucraina. În primul rând să le retragă din războiul de poziții în care intraseră după eșuarea blitzkrieg-ului și a ofensivei împotriva Kievului și Cernigăului și să le reorganizeze pentru că au fost decimate, din ele s-a dezertat masiv, au rămas fără armament.

După care să le regrupeze la est de Nipru, pentru a prinde ca într-un clește grosul trupelor ucrainene care luptă în zona Donbas. După ce-și va crea un avantaj pe câmpul de luptă, Putin va încerca să transforme acel avantaj militar într-un acord de armistițiu, tratat… favorabil Rusiei prin care să-și atingă cât mai multe dintre obiectivele propuse prin această campanie împotriva Ucrainei”, spune Armand Goșu pentru Europa Liberă.

Valentin Naumescu: Rusia nu vrea să mai plece niciodată din estul separatist extins

Acest plan anunțat de Rusia nu este o retragre, ci o „repoziționare a armatei spre regiunea extinsă a estului separatist și nu înseamnă deloc apropierea sfârșitului războiului, dar cu certitudine înseamnă eșecul invadării totale a Ucrainei”, explică pentru Europa Liberă profesorul în relații internaționale Valentin Naumescu.

„Mai poate însemna și că Rusia va încerca să se consolideze militar în regiunea estică pentru a lăsa impresia că nu va mai putea fi scoasă de acolo niciodată, că este solid înșurubată. Iar acest lucru ne poate duce cu gândul la negocieri în care Rusia va încerca să forțeze Kievul să accepte cedarea estului separatist. Mariupolul este clar inclus de Rusia în această regiune extinsă a estului separatist. În opinia mea, Mariupolul este aproape fără nicio scăpare, pentru că Rusia va dori să unească printr-o fâșie teritorială Crimeea de Donbas și asta include Mariupol, deci, practic, obturarea completă a accesului Ucrainei la Marea Azov, care rămâne a Rusiei pentru totdeauna”.

Drept dovadă, Vladimir Putin i-a transmis președintelui francez Emmanuel Macron că bombardamentele la Mariupol se vor încheia doar când trupele ucrainene se vor preda, anunță Kremlinul într-un comunicat de presă citat de BBC.

Civilii care au evadat din orașul-port asediat Mariupol au descris scene de „iad” și spun că cei care rămân printre ruine sunt în pragul înfometării.

Șansele negocierilor și compromisul. Un acord „Minsk 3”?

Sensul declarațiilor și angajamentelor rusești trebuie citit în cheia negocierilor care au loc la Istanbul, desfășurate însă pe fondul bombardamentelor din Ucraina și în zone care nu au legătură cu Donbasul. Marți, chiar în timpul negocierilor, o rachetă rusească a lovit o clădire administrativă din Nikolaev, sudul Ucrainei, atac în urma căruia au murit cel putin 7 oameni.

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat miercuri că negocierile nu înregistrează progrese serioase. „Până acum nu putem afirma nimic foarte promițător, niște descoperiri, există încă un foarte, foarte lung drum de parcurs”.

Acest drum poate fi într-adevăr foarte lung din moment ce punctul principal este statutul de „neutralitate” al Ucrainei, cerut insistent de Rusia, care implică și renunțarea la aderarea la NATO, lucru cu care Ucraina ar fi de acord.

Dar această „neutralitate” este văzută diferit de cele două părți. Kievul ar accepta „neutralitatea și statutul non-nuclear” doar în condițiile unui acord internațional pentru garantarea securității, acord ai cărui semnatari să fie mai multe state, printre care SUA, China, Franța, Marea Britanie - toate membre ale Consiliului de Securitate al ONU - precum și alte state membre NATO, respectiv Germania, Canada, Italia, Polonia și Turcia. Un alt garant ar fi Israel.

„Noi vrem un mecanism internațional de garanții de securitate în care țările garante vor acționa într-o manieră similară cu articolul 5 al NATO (un atac împotriva unuia dintre membrii săi este un atac împotriva tuturor -n.r.) și chiar într-un mod mai ferm”, a precizat negociatorul-șef al Ucrainei, David Arakhamia.

Crimeea, Sevastopol și părți din Donbas ar urma să fie excluse provizoriu din acord, iar problemele legate de aceste zone vor fi rezolvate prin negocieri bilaterale între Ucraina și Rusia în termen de 15 ani, cere Ucraina.

Acordurile de securitate cerute de Ucraina trebuie însă ratificate de parlamentele statelor respective, dar și printr-un referendum în Ucraina. Acest lucru este imposibil, pentru că trupele ruse nu se vor retrage ca să permită un referendum, iar o soluție gen „un acord Minsk 3” este doar o „pauză” care ar permite Rusiei să reia războiul peste câțiva ani, spune istoricul Armand Goșu.

„E un mecanism foarte complicat de garanții. Nu cred în realizarea lui. Oricum, el se bazează pe aprobarea la referendum în Ucraina a unui astfel de tratat cu Rusia privind neutralitatea garantată. Însă, nu poate fi organizat un referendum în condițiile prezenței trupelor rusești pe teritoriul Ucrainei. Iar trupele rusești nu se vor retrage pentru a permite acest referendum. Deci, nu cred într-un astfel proiect. Războiul nu se poate încheia din perspectiva Ucrainei și a Occidentului decât cu înfrângerea Rusiei. Altă soluție, un acord Minsk 3, garanții de securitate… nu este sigură, nu garantează pacea și poate fi doar o pauză care să-i permită Rusiei să se consolideze ca să reia războiul peste câțiva ani”.

Sistemul puterilor garante, o soluție de compromis care nu va funcționa

De fapt, Ucraina face apel la ceea ce se numește „sistemul puterilor garante”, care s-a mai aplicat în istorie și care de fiecare dată, mai devreme sau mai târziu, a eșuat, spune pentru Europa Liberă profesorul Valentin Naumescu. Sistemul puterilor garante este o soluție de compromis care însă nu va funcționa.

„Și Memorandumul de la Budapesta a fost tot un sistem al puterilor garante deși nu s-a numit în acest fel. Sistemul puterilor garante nu reprezintă o alianță militară, pentru că se presupune că Ucraina va accepta principiul neutralității. În opinia mea, sistemul puterilor garante este o formulă de compromis.

Ucraina insistă asupra acestui aspect pentru că a înțeles că nu sunt șanse realiste de aderare la NATO și pentru că, probabil, nu a primit semnale convingătoare din partea marilor puteri occidentale că ar fi dispuse să încheie o alianță, distinctă de NATO, pe baza unui tratat ratificat de parlament care să includă Ucraina. Am îndoieli că o astfel de soluție de compromis poate funcționa, dar Ucraina trebuie să încerce o soluție”, susține profesorul Valentin Naumescu.

Declarativ, una dintre „cedările” Rusiei ar fi renunțarea la „denazificarea” Ucrainei și la o undă verde pentru a se alătura Uniunii Europene.