Societatea civilă spune că modificările, odată aplicate, vor pune în pericol sponsorizările, lucru care ar afecta milioane de beneficiari și peste 100.000 de angajați.
În plus, ONG-urile atrag atenția că impactul bugetar al adoptării acestor noi măsuri este nesemnificativ pentru stat, dar vital pentru beneficiarii de care se ocupă.
Cele două propuneri ale Guvernului „pun în pericol un sistem care și-a dovedit eficiența timp de două decenii”, mai spun semnatorii scrisorii.
Conform listei actualizate de la ora 16:00, peste 1.150 de ONG-uri au criticat măsurile propuse, la care s-au alăturat și zeci de persoane fizice. Ei solicită de urgență eliminarea prevederilor din proiectul apărut în presă.
Îți mai recomandăm Groapa de 7,5 miliarde de euro de la buget. De ce vrea Guvernul bani de la cei care muncesc, nu și de la cei care fentează legea?Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, susținea în urmă cu două zile că prevederea care limita sponsorizorile ONG-urilor a fost eliminată din proiectul măsurilor fiscale „în urma discuțiilor cu piața”.
În prezent, organizațiile nonguvernamentale reprezintă aproximativ 45% dintre furnizorii acreditați de servicii sociale.
„Vorbim de beneficiari (copii, adulți, vârstnici) pentru care intervenția sectorului este singura formă de sprijin pe care o primesc, iar statul nu are capacitatea și resursa umană să suplinească eforturile sectorului organizațiilor nonguvernamentale”, spun semnatarii scrisorii.
Îți mai recomandăm Enigmele taxării proprietăților scumpe. Guvernul vrea bir pentru ce depășește 500.000 de euro, analiștii sunt sceptici„Pacienți care nu vor mai avea acces la aceleași servicii decente de sănătate, copii pentru care șansa la educație va deveni un vis îndepărtat, păduri care vor fi din ce în ce mai amenințate și lipsite de protecție, bătrâni care nu vor mai avea parte de o bătrânețe demnă”, se mai arată în document.
„În acest moment, sponsorizarea nu este un simplu instrument de finanțare a sectorului nonprofit, ci asigură spațiul de intersecție în care statul, sectorul de afaceri și organizațiile neguvernamentale lucrează împreună pentru binele comunității. Acest echilibru trebuie păstrat și încurajat pentru că și-a dovedit eficiența excepțională în ultimii ani, cu precădere în perioada de pandemie Covid și a războiului din Ucraina”, adaugă aceștia, potrivit comunicatului.
În forma actuală a Codului Fiscal, statul direcționează către entitățile eligibile, care includ și organizațiile neguvernamentale, circa 0,15% din PIB anual. În 2020, acest procent reprezenta 1,8 miliarde de lei.
Îți mai recomandăm Barometru civic 2023: Încrederea românilor în politicieni, sub 5 puncte din 10. Ce calități contează pentru români și cu cine ar votaScrisoarea menționează că măsurile propuse, în cazul în care ar fi adoptate de Guvernul Ciolacu sub forma din proiectul de OUG, vor avea efecte precum:
- eliminarea posibilității antreprenorilor locali de a contribui la ameliorarea situației comunităților în care funcționează;
- descurajarea sectorului de afaceri de a mai participa în acțiuni de construcție comunitară;
- restrângerea substanțială a programelor de intervenție ale organizațiilor din domeniile socio-medical și educație care, în acest moment, sunt complementare sau chiar suplinesc serviciul public (de exemplu, excluderea bolnavilor de cancer și boli incurabile de la servicii de îngrijire paliativă, întreruperea proiectelor de modernizare și construire din sistemul de sănătate, reducerea programelor care adresează abandonul școlar, prevenirea segregării în școală, diminuarea acoperirii serviciilor de sprijin și asistență pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc).
Îți mai recomandăm Cum au ratat autoritățile de trei ori să îi salveze pe oamenii ținuți captivi în subsolul azilului din Bărdești/Mureș