Nivelul foametei și al malnutriției pe glob a înregistrat o creștere dramatică în 2020, a anunțat luni Organizația Națiunilor Unite (ONU). Situația a fost agravată și de pandemia de Covid-19.
Deși impactul pandemiei nu a fost încă pe deplin cartografiat, un raport realizat de mai multe agenții estimează că aproximativ o zecime din populația globală - până la 811 milioane de oameni - a fost subnutrită anul trecut.
Numărul sugerează că va fi nevoie de un efort uriaș pentru ca lumea să își onoreze angajamentul de a pune capăt foametei până în 2030.
Ediția din acest an a The State of Food Security and Nutrition in the World este prima evaluare globală de acest gen din era pandemiei.
Raportul este publicat în comun de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Mondial pentru Alimentație al ONU (PAM) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Numerele în detaliu
Încă de la mijlocul anilor 2010, foametea în lume a început să înregistreze o tendință ascendentă, spulberând speranțele unui declin ireversibil.
În mod îngrijorător, în 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluți, cât și proporționali, depășind creșterea populației: aproximativ 9,9% din totalul oamenilor se estimează că au fost subnutriți anul trecut, în creștere față de 8,4% în 2019.
Jumătate din totalul oamenilor subnutriți (418 milioane) trăiesc în Asia, peste o treime (282 milioane) în Africa și o proporție mai mică (60 de milioane) în America Latină și Caraibe. Creșterea cea mai mare este în Africa, unde 21% din populație este subnutrită, mai mult decât dublu față de orice altă regiune.
Și la alte măsurători anul 2020 a fost sumbru.
În ansamblu, mai mult de 2,3 miliarde de persoane (sau 30% din populația globală) nu aveau acces pe tot parcursul anului la alimente adecvate.
Indicatorul - cunoscut sub numele de prevalența insecurității alimentare moderate sau severe - a crescut într-un an cât în ultimii cinci.
Pământul are alimente cât să hrănească întreaga populație însă acestea nu sunt echitabil distribuite. Din acest motiv, în zone precum Tigray/Etiopia, foametea este un pericol pentru populație.
De asemenea, s-a accentuat și inegalitatea de gen: pentru fiecare 10 bărbați cu nesiguranță alimentară, în 2020 erau 11 femei cu nesiguranță alimentară (în creștere față de 10,6 în 2019).
Malnutriția a persistat în toate formele sale, copiii plătind un preț ridicat: în 2020, se estimează că peste 149 de milioane de copii de sub cinci ani sunt prea mici pentru vârsta lor, peste 45 de milioane prea slabi pentru înălțimea lor și aproape 39 de milioane sunt supraponderali.
Un total de trei miliarde de adulți și copii nu au acces la diete sănătoase, în mare parte din cauza costurilor excesive.
Aproape o treime dintre femeile în vârstă suferă de anemie.
La nivel global, în ciuda progreselor înregistrate în unele domenii - de exemplu, creșterea numărului de sugari hrăniți exclusiv cu lapte matern - lumea nu este pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivelor pentru niciun indicator nutritiv până în 2030, mai arată raportul.