Dacă Ucraina poate fi divizată de agresiunea rusă, atunci nicio națiune nu este în siguranță, a spus liderul american, în aplauzele delegației ucrainene, din care a făcut parte și președintele Volodimir Zelenski.
Chiar dacă spațiul acordat Ucrainei din discursul de 30 de minute a fost unul relativ mic, președintele american a compensat prin fermitatea mesajului.
El a spus apăsat că SUA vor rămâne neclintite în sprijinul acordat Ucrainei, pentru apărarea principiilor fundamentale ale suveranității, integrității teritoriale și drepturilor omului din țara invadată de Rusia lui Putin.
De altfel, numele lui Putin nici măcar nu a fost rostit, nu doar de președintele american, ci de niciunul dintre vorbitorii de la Adunarea Generală a ONU care au condamnat invazia rusească și războiul brutal dus de Rusia în țara vecină.
În luna martie a acestui an, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat internațional de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război.
Președintele Joe Biden a făcut un apel către toate țările membre ONU să se unească împotriva Rusiei invadatoare.
Biden a spus că va face tot ce-i stă în puteri pentru a-i convinge pe republicani, pe toți oponenții săi și pe americanii mai sceptici că Ucraina merită în continuare miliardele de care are nevoie pentru a fi apărată.
El a făcut un apel la toți liderii națiunilor membre ONU să fie la înălțimea principiilor care au stat la baza întemeierii Organizației Națiunilor Unite și a dat asigurări că SUA își merită în continuare rolul de lider, apărător al suveranității, păcii și prosperității în lume.
Andrzej Duda: Rusia are vise nebunești de dominație
Președintele polonez Andrzej Duda a comparat invadarea Ucrainei de Rusia cu invazia Poloniei în 1939 de Germania nazistă și Uniunea Sovietică.
El a spus că istoria Poloniei este dovada vie a aspirației către liberate pe care nicio persecuție nu o poate opri.
Duda a spus că atunci, ca și acum, existau „vise nebunești de a-i domina pe alții”, dar că acele zile s-au terminat și nu se mai pot întoarce vreodată.
„SUA, împreună cu aliații și partenerii noștri din întreaga lume, vor continua să fie alături de poporul curajos al Ucrainei. Numai Rusia stă în calea păcii”
Președintele american Joe Biden le-a spus, marți, liderilor lumii la Adunarea Generală anuală a ONU (AGNU), de la New York, că trebuie să fie uniți împotriva Rusiei.
El a ajuns la AGNU întâmpinat de reporterii care-i strigau întrebări de pe margine, flancat de agenți de securitate și urmat de secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jeanne-Pierre, și de trimisul special pentru climă, John Kerry.
„Statele Unite caută o lume mai sigură, mai prosperă, mai echitabilă pentru toți oamenii, pentru că știm că viitorul nostru este legat de al vostru”, le-a spus Biden liderilor mondiali.
„Și nicio națiune nu poate face față singură provocărilor de astăzi”, a adăugat el.
Suveranitatea și drepturile omului sunt „chiriașii” de bază ai Cartei ONU, a spus Biden, iar ONU trebuie să facă față „agresiunii inutile” a Rusiei.
Pentru al doilea an la rând, a spus el, această adunare este întunecată de umbra războiului, care a fost adusă de Rusia fără să fi fost provocată.
Președintele american, Joe Biden, se adresează celei de a 78-a Adunări Generale a Națiunilor Unite (AGNU) - New York, 19 septembrie 2023
Președintele american Joe Biden a spus că sprijinirea Ucrainei în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei este „nu doar o investiție în viitorul Ucrainei, ci și în viitorul fiecărei țări” care apreciază regulile de bază ale ONU privind respectarea suveranității teritoriale, a integrității „care se aplică în mod egal tuturor națiunilor” mari și mici.
„Susținem ferm Ucraina în eforturile sale de a ajunge la o rezoluție diplomatică care să ofere o pace justă și durabilă. Numai Rusia poartă responsabilitatea pentru acest război. Numai Rusia are puterea de a pune capăt imediat acestui război”, a spus Biden. „Și doar Rusia este cea care stă în calea păcii. Pentru că prețul Rusiei pentru pace este capitularea Ucrainei, teritoriul Ucrainei și copiii Ucrainei", a adăugat Biden.
Mesajul său a fost că SUA vor rămâne neclintite în sprijinul său, pentru că trebuie apărate principiile fundamentale ale suveranității, integrității teritoriale și drepturilor omului.
Dacă Ucraina poate fi divizată de agresiunea rusă, atunci nicio națiune nu este în siguranță, a spus el, în aplauzele delegației ucrainene.
Președintele SUA a spus că Moscova „crede că lumea va obosi și îi va permite să brutalizeze Ucraina fără consecințe”.
„Dar vă întreb așa: dacă abandonăm principiile de bază ale Cartei ONU pentru a potoli un agresor, mai poate fiecare stat membru să aibă încredere că va fi protejat? Dacă permitem ca Ucraina să fie divizată, mai este o garanție independența oricărei națiuni?”, s-a întrebat Joe Biden.
„Trebuie să înfruntăm astăzi această agresiune și să descurajăm mâine alți potențiali agresori”, a mai spus el.
„De aceea Statele Unite, împreună cu aliații și partenerii noștri din întreaga lume, vor continua să fie alături de oamenii curajoși ai Ucrainei în timp ce aceștia își apără suveranitatea și integritatea lor teritorială și libertatea lor”, le-a spus el delegaților.
Printre ei s-a aflat și președintele ucrainean Zelenski, care urma să se adreseze și el Adunării Generale. În urmă cu un an a făcut-o prin transmisiune video și a cerut pedepsirea Rusiei pentru masacrele comise.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, procurorul general al Ucrainei Andrei Kostîn, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba și secretarul de stat al SUA Antony Blinken.
Președintele Joe Biden a condamnat marți și decizia Rusiei de a-și suspenda participarea la Noul START, tratatul de reducere a armelor nucleare între cele două țări, ultimul acord care reglementa cele mai mari două arsenale nucleare din lume.
El a spus că cooperarea și parteneriatul reprezintă soluția la provocările globale.
„După mai bine de 50 de ani de progres în cadrul Tratatului de neproliferare, Rusia distruge acordurile de lungă durată privind controlul armelor, inclusiv anunțând suspendarea Noului START”, a spus el. „Consider că este iresponsabil și face ca întreaga lume să fie mai puțin sigură”.
El a menționat că Statele Unite și-au distrus ultimele muniții chimice în acest an, ca efort asumat de a conduce omenirea spre eliberarea ei totală de arme chimice.
Președintele SUA s-a referit și la inteligența artificială, despre care a spus că trebuie să fie „în siguranță” înainte de a fi accesibilă marelui public.
Guvernele trebuie să stăpânească această tehnologie, nu invers, a spus el. „Trebuie să ne asigurăm că folosim aceste instrumente ca oportunități și nu ca arme de opresiune”, a spus el.
În urmă cu o săptămână, liderii mondiali ai tehnologiei, inclusiv Elon Musk și Mark Zuckerberg, s-au întâlnit cu Congresul SUA pentru a discuta despre reglementările tehnologice.
El a dat asigurări că SUA tratează schimbările climatice ca pe o „amenințare existențială” și s-a referit la seria recentă de dezastre naturale: valurile de căldură din SUA și China, incendiile din SUA și Europa, seceta din Africa și inundațiile din Libia.
Toate acestea, a spus liderul SUA, arată cât de necesară este reducerea dependenței de combustibilii fosili.
„Încă din prima zi a administrației mele, Statele Unite au tratat această criză ca pe o amenințare existențială pe care o reprezintă, nu numai pentru noi, ci pentru întreaga umanitate”, a spus Joe Biden.
Pe lângă inteligența artificială, schimbările climatice și Ucraina, el a spus că SUA caută să „gestioneze în mod responsabil” relația cu China.
„Când vine vorba de China, vreau să fiu clar și consecvent. Căutăm să gestionăm în mod responsabil concurența dintre țările noastre, astfel încât să nu se transforme în conflict”.
Guterres a condamnat invazia rusească în Ucraina. Rusia „a dezlănțuit groaza” în Ucraina
Președintele celei de-a șaptezeci și opta sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, Dennis Francis, a deschis dezbaterea de marți, la ora locală 9.00, ora New Yorkului.
El a vorbit după secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și a făcut un apel la participanți să nu irosească șansa la dialog oferită de Adunarea Generală.
Țările „trebuie să reconstruiască încrederea, să reaprindă solidaritatea globală și să găsească un teren comun pentru a aborda provocările cu care ne confruntăm”, a spus el.
Francis a enumerat care sunt aceste provocări: schimbările climatice, crizele energetice și alimentare și războiul. El a spus că, în prezent, lumea regresează și duce „înapoi decenii de câștiguri de dezvoltare câștigate cu greu”.
Războiul a dus la „vieți distruse, abuzuri ale drepturilor omului, familii sfâșiate, copii traumatizați, speranțe și vise spulberate”, a spus Antonio Guterres. „A dezlănțuit groaza”, a adăugat el.
El a avertizat că lumea are mare nevoie atât de hrana oferită de ucraineni cât și de cea rusească, de îngrășăminte pentru a stabiliza piețele și a garanta securitatea alimentară. „Nu voi renunța la eforturile mele de a face acest lucru”, a încheiat el, în aplauzele auditoriului.
Guterres a vorbit și despre inundația care a ucis mii de oameni în Derna/Libia, despre care a spus că este un simbol al bolilor lumii.
„Chiar și în momentul în care vorbim acum, trupurile [celor morți] sunt spălate de aceeași Marea Mediterană unde miliardarii fac plajă pe super-iahturile lor”, a spus Guterres.
„Derna este un instantaneu trist al stării lumii noastre: potopul de inechitate, de nedreptate, de incapacitatea de a face față provocărilor din mijlocul nostru”.
Guterres a cerut guvernelor, întreprinderilor, orașelor, instituțiilor financiare și persoanelor fizice să facă mai mult. El și-a exprimat dorința ca statele membre să muncească mai mult pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a pune la punct un pachet financiar global pentru acele țări cel mai grav afectate de schimbările climatice.
Tradiția spune că primul lider care vorbește este întotdeauna din Brazilia, urmat de țara gazdă, SUA.
Brazilia deschide lucrările pentru că adesea s-a oferit să fie prim-vorbitor atunci când nicio țară nu s-a încumetat, gest devenit între timp tradiție.
„Brazilia s-a întors”, a spus președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva.
Pădurea tropicală amazoniană este vitală pentru combaterea schimbărilor climatice. Silva spune că are un plan pe care-l va prezenta la reuniunea COP28, summitul ONU privind schimbările climatice din Emiratele Arabe Unite, care va avea loc la sfârșitul acestui an.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a rostit primul discurs.
Abia după ce SUA și Brazilia își susțin discursurile, reprezentanții fiecărei țări are ocazia să o facă în oricare dintre cele șase limbi folosite la ONU: arabă, chineză, engleză, franceză, rusă sau spaniolă.
Vorbitorilor li se cere să-și rezume declarațiile la mai puțin de 15 minute, deși termenul este încălcat frecvent. Fostul lider al Cubei, Fidel Castro, deține recordul pentru cel mai lung discurs, de patru ore și jumătate, susținut în 1960.
Adunarea Generală, prezent și trecut
În fiecare an, în luna septembrie, lideri mondiali și delegați se adună la sediul Națiunilor Unite, din New York, pentru a discuta despre cele mai presante probleme ale momentului.
Dezbaterea generală nu este de fapt o dezbatere. Statele membre susțin discursuri pe rând și beneficiază de un drept la replică atunci când este cazul. Ei folosesc ocazia pentru a pune în discuție un subiect care reflectă o problemă importantă pentru națiunile pe care le reprezintă.
În acest an, cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU s-a deschis pe 5 septembrie, iar „Dezbaterea generală” a început marți, pe 19 septembrie, la care participanții încearcă să găsească răspuns pentru șapte preocupări cruciale ale omenirii, trecute pe agenda ONU.
Adunarea Generală, cunoscută și sub numele de AGNU, este principalul forum în care cei 193 de membri ai ONU pot discuta probleme internaționale în conformitate cu Carta ONU.
Tema dezbaterii din acest an este „Reconstruirea încrederii și reaprinderea solidarității globale: accelerarea acțiunii privind Agenda 2030 și Obiectivele sale de dezvoltare durabilă către pace, prosperitate, progres și durabilitate pentru toți”.
Statele membre au fost invitate marți să se adreseze Adunării Generale pentru a-și reafirma angajamentul față de multilateralism.
Războiul din Ucraina, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă sunt puncte trecute pe ordinea de zi.
Adunarea se întrunește anual, în sesiuni regulate, din septembrie până în decembrie. Întâlnirile sunt reluate în ianuarie până când sunt abordate toate problemele de pe ordinea de zi, ceea ce împinge termenul de dezbateri către următoarea sesiune din septembrie.
Ca parte a sesiunii anuale a Adunării, în fiecare septembrie are loc o dezbatere generală la care participă de obicei șefii de stat și de guvern.
Dezbaterea generală de anul acesta se desfășoară de marți, 19 septembrie 2023 până marți, 26 septembrie 2023.
Președintele francez Emmanuel Macron, președintele Chinei, Xi Jinping, premierul britanic Rishi Sunak și președintele rus Vladimir Putin nu sunt așteptați la reuniune, ultimul pentru că este urmărit de anchetatori pentru crimele de război din Rusia.
În luna martie a acestui an, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandat internațional de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război.
Prezența atâtor figuri importante într-un singur spațiu creează ocazia realizării și a altor întâlniri în grup restrâns sau bilaterale, în marja reuniunii.
BBC scrie că prințul William ar putea apărea la lucrările Adunării Generale pentru că se află în New York, la gala Earthshot, care premiază în fiecare an contribuțiile a cinci persoane la un mediu sănătos. Premiile au fost acordate pentru prima oară în 2021 și vor fi acordate anual până în 2030. Fiecare câștigător primește un grant de 1 milion de lire sterline pentru a-și continua activitatea în slujba protecției mediului.
Adunarea Generală a ONU este principalul organ de elaborare a politicilor Națiunilor Unite. 193 de state membre iau decizii pentru organizație privind bugetul ei, alegerea membrilor nepermanenți ai Consiliului de Securitate și numirea Secretarului General.
Adunarea Generală nu trebuie confundată cu Consiliul de Securitate, care este formată din cinci membri permanenți: SUA, Rusia, China, Franța și Marea Britanie cărora li se adaugă 10 țări care fac parte prin rotație din Consiliu.