S-a împlinit un an de când această protejată a Angelei Merkel a primit, la instigarea lui Emmanuel Macron, șefia executivului UE, iar ieri ea și-a ținut primul discurs de bilanț anual, echivalentul unui discurs de State of the Union în SUA sau Rusia (a vorbit 79 de minute, pronunțând 8.179 cuvinte).
Libération, la Paris, consideră că ea a „evitat subiectele care supără”. Cum o scrie corespondentul la Bruxelles al Libération, Jean Quatremer, ea „s-a cantonat într-un catalog dezordonat al proiectelor de viitor, trecând sub tăcere criza sanitară”.
Un comentariu mult mai favorabil în Le Monde, unde Jean-Pierre Stroobants consideră că von der Leyen „caută să relanseze marile proiecte” și că urmărește o Europă mai verde, mai digitală și mai «geopolitică».
În Spania, El Pais subliniază unele din săgețile trase de von der Leyen în direcția statelor membre care abordează cu oarecare nonșalanță unele din libertățile fundamentale. Ea a vorbit astfel în mod explicit despre Polonia, spunând că în UE nu au ce căuta acele „zone libere de ideologia LGBT” instaurate în mai multe orașe poloneze.
Tot în Spania, El Mundo afirmă contrariul a ceea ce citim în Libération. Acolo unde cotidianul stângii intelectuale pariziene scrie că von der Leyen „s-a cantonat într-un catalog dezordonat al proiectelor de viitor, trecând sub tăcere criza sanitară”, foarte conservatorul ziar spaniol consideră că dimpotrivă, ea a cerut cu fermitate o Uniune Europeană a Sănătății, avertizând împotriva derivei spre un „naționalism vaccinal”.
La fel, La Vanguardia, în Barcelona, subliniază că von der Leyen a propus abolirea sistemului actual al acordării azilului (numit: sistemul Dublin) și crearea unui mecanism european de solidaritate mai puternic.
În Germania, discursul lui von der Leyen e tratat mai mult ca o știre printre altele, abia menționat în Süddeutsche Zeitung, în vreme ce Frankfurter Allgemeine Zeitung caută să răspundă la întrebarea: cât de departe este von der Leyen gata să meargă în domeniul ecologiei și al combaterii încălzirii planetare.
În iulie, la începutul președinției germane a UE, foarte britanicul săptămânal The Economist scria că: Germania este condamnată să conducă Europa. The Economist a rezumat astfel paradoxul german în UE: „De obicei, puterea germană la Bruxelles este echivalentul politic al materiei întunecate: e invizibilă, greu de măsurat, dar se află peste tot. Acum, însă, germanii sunt stele și staruri, strălucind atât de tare că nu-i poți ignora. Dar nu a existat nici o uneltire teutonică pentru a prelua puterea. Ursula Von der Leyen își datorează poziția [în fruntea Comisiei Europene] lui Emmanuel Macron, președintele Franței, mai degrabă decât patronajului Berlinului. (Macron a împins-o pe von der Leyen pentru că nu suporta ideea că Manfred Weber, tot un german, ar putea să înhațe slujba.) Nu e vina lui Merkel că niciun președinte francez n-a câștigat un al doilea mandat de când a venit ea la putere, sau că cei mai mulți premieri ai Italiei n-au reușit să termine măcar un singur mandat. Hazardul calendarului i-a dat Germaniei președinția rotativă. De voie, de nevoie, mâini germane țin acum manetele puterii chiar în momentul în care UE se reface pentru a înfrunta criza covid-19.”
Cu Angela Merkel la comenzi (Mutti, cum i se spune cu afecțiune, prin antifrază, dat fiind că nu are copii), cu Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene și Annegret Kramp-Karrenbauer ca ministru german al apărării (anterior fusese von der Leyen), câteva femei conduc acum Germania și Europa.
Von der Leyen și Merkel vor sancțiuni împotriva Rusiei
Presa din Rusia se oprește asupra propunerii Comisiei Europene, repetată ieri de von der Leyen, ca UE să adopte un regim al sancțiunilor împotriva Rusiei pe care să-l întituleze „regimul de sancțiuni Navalnîi”, după modelul mai vechilor „sancțiuni Magnitsky” adoptate împotriva Moscovei de către SUA.
La Moscova, Kommersant analizează fundamentul juridic al acestora. Cotidianul foarte apropiat Kremlinului Rossiiskaia Gazeta nici nu pomenește discursul lui von der Leyen și măsurile propuse de ea împotriva Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus doar că nu trebuie făcută vreo legătură între otrăvirea lui Navalnîi și construirea conductei Nord Stream 2, care va dubla capacitatea Rusiei de a exporta gaze în Germania prin Marea Baltică. Nord Stream, a spus Peskov, nu trebuie „politizat”.
Izvestia, la rândul, său, scrie că puterea rusă găsește că este «absurd» a lega exportul de gaze de cazul Navalnîi, iar Nezavismaia Gazeta are un întreg comentariu despre „cazul Navalnîi” și modificarea ordinii mondiale așa cum o cunoaștem.
Conducta Nord Stream 2, construită de Rusia cu sprijinul unor mari firme germane, este criticată de multe țări est europene pe care le ocolește, dar și de Statele Unite care afirmă că va mări dependența Europei occidentale de gazele rusești.
ONU îl acuză pe Maduro de crime împotriva umanității
Presa spaniolă mai scrie azi pe larg și despre acuzațiile de „crime împotriva umanității” aduse de ONU președintelui Nicolás Maduro din Venezuela. El Pais precizează că acuzațiile au fost formulate de misiunea specială trimisă de ONU în Venezuela, care afirmă că poate dovedi că forțele de securitate ale lui Maduro au comis de-a lungul ultimilor ani „violări sistematice ale tuturor drepturilor omului”.
Tot în Spania, El Mundo notează că respectivele crime au fost comise sistematic și fără oprire încă din 2014 și că pe lângă Maduro mai sunt inculpați și doi generali, Néstor Reverol și (bine-numitul) Vladimir Padrino López, oameni cheie pentru menținerea la putere a "fiului lui Chávez" ("el hijo de Chávez"). El Mundo mai notează și că aparent multe crime au fost ordonate direct de Maduro și de cercul său de apropiați.
În Italia, La Repubblica precizează că acum raportul misiunii ONU din Venezuela va fi transmis spre analiză Curții Internaționale de la Haga.
Maduro nu a răspuns încă acuzațiilor, dar Juan Guaidó (opozantul recunoscut președinte interimar de o bună parte a comunității internaționale), a declarat deja: « Avem de-a face cu un guvern de criminali », a spus el într-un interviu cu cotidianul colombian El Tiempo.
Mii de evrei tradiționaliști blocați la granița ucraineană
Presa din întreaga Europă mai scrie și despre cazna miilor de evrei tradiționaliști blocați la frontiera bieloruso-ucraineană din pricina Covid-19. Cum o rezumă în Spania ABC, Kievul acuză Minskul de a-i fi lăsat pe aceștia să creadă că ar putea merge în pelerinaj la mormântul unui mare rebbe din Ucraina.
Potrivit Euronews, Ucraina chiar acuză Minskul de a fi ațâțat dinadins acest pelerinaj, dar și indignarea celor blocați.
Crucea Roșie a intervenit pentru a-i ajuta pe cei între 1000 și 2000 de evrei hasidim, cu toții bărbați, dar și câțiva copii, strânși în condiții de lipsă de igienă și hrană pe niște parkinguri de autostradă.
Gazeta.ru precizează că este vorba de un pelerinaj de Anul Nou (Roș ha-Șana) la mormântul din Uman (Ucraina) al celebrului rebbe Nachman din Breslov. (Vezi o galerie întreagă de fotografii pe blogul despre Ucraina pe care îl țin zilnic la Europa Liberă: "Ucraina văzută de la Bruxelles".)
Statuia Melaniei Trump și triumful unui ciclist sloven
În sfârșit, presa slovenă, cum e principalul cotidian: Delo, scrie pe larg despre statuia proaspăt inaugurată a Melaniei Trump în apropierea localității Sevnica, în locul statuii originale care a fost incendiată în luna iulie.
Statuia, ridicată pe un câmp în apropierea satului în care Melania Trump a copilărit, o reprezintă pe aceasta salutând ca în fotografiile oficiale cu Donald Trump. Originalul incendiat fusese din lemn, dar noua versiune e dintr-un aliaj de bronz, pentru a dura mai multă vreme. Despre asta (cu multe fotografii) scrie în Croația vecină și Jutarnji List, la Zagreb, insistând pe aceea că statuia este o «caricatură» și că a fost instalată pe cheltuiala unui artist american, Brad Downey, care a vrut să facă un « non-monument, o contra-propagandă ».
Și tot Delo în Slovenia mai scrie în detaliu și despre senzația pe care o reprezintă în actualul Tour de France, cea mai mare competiție ciclistă anuală, ciclistul sloven Primož Roglič, pe care mizează casele de pariuri și care ar putea fi marele învingător anul acesta, câștigând mult-râvnitul „tricou galben”, maillot jaune, despre care aflăm că e numit în slovenă... „rumena majica”. Asta deoarece slavonul rumen, de la care am luat și noi în română acest sinonim pentru „roșu”, rumen, culoarea obrajilor și a merelor coapte, a evoluat în slovenă spre sensul de... galben. Așadar: maillot jaune= tricoul galben = rumena majica (sl.).
Evident, în Slovenia și răzvrătiții francezi cu «veste galbene» le poartă tot rumene, căci faimoșii gilets jaunes sunt numiți în satul Melaniei Trump: rumene jopiče.