Achitare în primă instanță pentru fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, în dosarul morții polițistului Gigină

Tribunalul București l-a achitat luni pe fostul vicepremier și ministru de Interne Gabriel Oprea în procesul în care a fost acuzat de ucidere din culpă după accidentul rutier soldat cu decesul polițistului Bogdan Gigină, antemergător al coloanei oficiale a fostului ministru. Decizia poate fi atacată cu apel.

„În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) (n.r. - fapta nu există) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Oprea Gabriel pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă (...)”, a decis instanța.

În schimb, administratorul firmei General MPM Impex SRL, care făcea lucrări la instalaţia subterană de gaze, nesemnalizată la nivelul străzii, a fost găsit vinovat pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Petre Mazilu a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendarea pedepsei sub supraveghere.

Firma sa a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 330.000 lei, iar el în solidar cu firma va plăti daune materiale şi morale de peste 350.000 euro.

De asemenea, instanța a respins, ca neîntemeiate, acţiunile civile exercitate de membrii familiei poliţistului împotriva lui Gabriel Oprea şi părţilor responsabile civilmente Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice, dar şi acţiunea civilă exercitată de Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti împotriva lui Oprea.

Pe 20 octombrie 2015, seara, pe o vreme ploioasă, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală care i-a cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, Bogdan Gigină era antemergător al coloanei oficiale a fostului ministru Gabriel Oprea, care folosea dispozitivul antemergător pentru a merge cu viteză maximă acasă.

Îți mai recomandăm Efectul eșecului în alegeri. Gabriel Oprea revine la PSD ca vicepreședinte

Procurorii DNA, care au instrumentat cazul, spun că poliţistul circula cu 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie.

Anchetatorii l-au acuzat pe Oprea că s-a folosit de ascendentul conferit de funcţia sa, cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează însoţirea demnitarilor, pentru ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată. Din acest motiv s-a produs accidentul rutier care a dus la decesul lui Bogdan Gigină.

Dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare i-au dus pe anchetatori la concluzia că poliţistul nu a văzut amenajările rutiere temporare de semnalizare a lucrărilor de pe carosabil.

Accidentul care a dus la decesul poliţistului a fost posibil pentru că atât ministrul Gabriel Oprea cât și managerul firmei care a semnalizat lucrările la instalația de gaze au încălcat legea privind „activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri” cât și pe cea de realizare a unor lucrări în carosabil, spun anchetatorii.

„Concret, de la preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către Poliţia Rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de Poliţie Rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist. În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată, Oprea Gabriel, şi-a conferit, în mod discreţionar, 'drepturi' neprevăzute de cadrul legal, 'drepturi' a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de Poliţie Rutieră să se facă în regim de viteză sporită”, spuneau procurorii DNA.

Înainte să poată face, însă, actele de urmărire penală, în septembrie 2016, colegii senatori ai ministrului au refuzat să-și dea acordul pentru ca anchetatorii să-l poată pune sub urmărire penală pe ministru.

Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în mai 2018.

Dosarul a fost trimis de procurori la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar s-a plimbat pe la mai multe instanţe pe motive procedurale.

Abia în iulie 2020 Curtea de Apel București a decis definitiv că procesul poate începe.