Pachet de reformă în administrație, propus de Guvern. Sunt vizate reducerea birocrației, reorganizări, evaluarea funcționarilor publici

Guvernul a publicat un proiect de ordonanță de urgență care propune măsuri de reorganizare a felului în care funcționează administrația publică din România, atât la nivel central, cât și local.

Pachetul legislativ se bazează pe Programul de Guvernare 2025-2028 și pe recomandările Comisiei Europene, de reducere a deficitul bugetar de la 7,9% din PIB la sub 3% până în 2031. Proiectul de ordonanță ar urma să respecte, potrivit documentelor publicate, și angajamentelor asumate de România prin PNRR în materie de bună guvernanță.

Reorganizarea administrației locale: mai puține posturi, mai multă disciplină financiară

Ordonanța vizează restructurarea aparatelor administrative locale, pe care Nota de fundamentare le numește „supradimensionate” și „incoerente”.

Textul ordonanței invocă în preambulul său „existența unor structuri administrative locale supradimensionate, cu un număr maxim de posturi necorelat cu populația, competențele legale și capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale, precum și suprapunerile funcționale din compartimentele suport”.

Toate acestea, potrivit textului, generează „cheltuieli de personal excesive și blochează alocarea resurselor către investiții publice productive."

Reducerea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor este, potrivit Notei de fundamentare, sursa unor economii concrete și cuantificate.

Astfel, măsurile „generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei”, se arată în document.

De asemenea, ordonanța prevede că atunci când se transferă angajați (posturi) de la nivel central către autoritățile locale, aceste posturi nu sunt incluse în calculul limitelor maxime de cheltuieli cu salariile (plafoanele de personal) până la 31 decembrie a anului următor transferului.

Măsura ar urma, potrivit guvernului, să asigure continuitatea serviciilor publice.

Îți mai recomandăm Bugetul, reforma în administrație și politica externă, subiectele întâlnirii de marți dintre liderii coaliției și președintele Nicușor Dan

Reducerea birocrației

Reforma vizează eliminarea unor etape procedurale care, deși bine intenționate, s-au dovedit contraproductive, potrivit proiectului de ordonanță și notei de fundamentare.

Astfel, se elimină cerințele privind elaborarea strategiilor sectoriale și generale, precum și analizele de impact complexe, care au generat întârzieri majore. Transferul competențelor se va realiza prin legi sectoriale, fundamentate de ministere în colaborare cu structurile asociative locale.

O noutate este Programul Multianual pentru Sprijinirea Cooperării Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT).

Finanțat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), programul va aloca fonduri pe criterii de performanță pentru integrarea serviciilor publice, reducerea decalajelor de dezvoltare și îmbunătățirea accesului la servicii în zonele rurale și defavorizate.

Îți mai recomandăm Condițiile PSD și UDMR pentru reforma administrației, aprobate în coaliție. Bolojan vrea adoptarea sa prin OUG în această săptămână

Înalții funcționari publici, pe mandat și cu rotație obligatorie

Pachetul de reformă conține și o redefinire a statutului juridic al înalților funcționari publici.

Proiectul introduce exercitarea funcțiilor din această categorie pe bază de mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții.

Potrivit Notei de fundamentare, „mobilitatea înalților funcționari publici și a celor de conducere din categoria funcțiilor sensibile este necesară, dar fără să fie corelată cu schimbările politice, pentru a nu conduce la instabilitate”.

Documentul indică faptul că măsura are ca scop promovarea performanței și competențelor din sistem, reducerea politizării funcției publice, considerată expusă la influențe externe mai ales în domenii precum achizițiile publice, resursele umane și activitățile de control.

Îți mai recomandăm Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că în 2026 începe reforma companiilor de stat. „Pierderile acumulate sunt de 14 miliarde de lei”

Proiectul propune și măsuri care să elimine practica răspândită în administrație, de a se numi temporar persoane pe funcții de conducere sau de înalți funcționari publici, în loc să fie organizate concursuri pentru posturi.

Nota de fundamentare arată că numirile temporare pot duce la ocuparea funcției de persoane fără competențe și reduc motivația pentru perfecționare.

În plus, numirile temporare ar expune funcționarul la „riscuri de politizare”.

Proiectul de ordonanță prevede și desființarea funcției de inspector guvernamental.În prezent, inspectorii guvernamentali sunt numiți de primul-ministru și acționează în subordinea directă a acestuia sau a structurilor guvernamentale centrale. Inspectorul realizează inspecții, controale și verificări tematice în instituții subordonate Guvernului.

Evaluarea funcționarilor publici pe bază de competențe

Pachetul legislativ introduce o nouă metodologie de evaluare a performanțelor profesionale ale funcționarilor publici, bazată pe competențe.

„Pilonul principal al măsurilor de reformă implementate până în prezent este introducerea cadrelor de competențe generale și specifice în procesele de management al resurselor umane pentru funcționarii publici”, se arată în Nota de fundamentare.

Documentul mai arată că, până acum, reforma s-a realizat doar parțial în această privință.

„Deși cadrele de competență au fost integrate în procesul de recrutare și selecție pe post, utilizarea lor nu s-a extins pentru a include și evaluarea performanței la nivelul administrației publice centrale”.

Ordonanța de urgență ar urma să corecteze această lacună.

În plus, înalții funcționari publici ar urma să fie supuși și unei evaluări multianuale, al cărei rezultat poate duce la reînnoirea mandatului sau la mobilitate prin rotație.

Înalții funcționari publici vor fi obligați să elaboreze, în termen de maximum șase luni de la numire, un plan de management al structurii pe care o coordonează – document față de care vor fi, ulterior, trași la răspundere profesională.

Îți mai recomandăm Premierul Ilie Bolojan: „Trebuie să avem un buget realist cât mai repede posibil”

Colectarea taxelor locale

Combaterea evaziunii fiscale locale este considerată în proiectul de ordonanță drept o urgență de prim rang, în condițiile în care generează „pierderi bugetare de ordinul miliardelor de lei anual”.

Fenomenele de evaziune fiscală și neconformare la nivel local, în special în construcții neautorizate, tranzacții imobiliare și amenzi neîncasate, provoacă pierderi bugetare semnificative și afectează finanțarea serviciilor și investițiilor, arată textul ordonanței de urgență.

Nota de fundamentare arată că soluția ar fi măsurile de creștere a gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale.

Printre pârghiile concrete se numără interconectarea bazelor de date fiscale și administrative, digitalizarea proceselor de plată.

Un exemplu concret este condiționarea recuperării permisului de conducere după expirarea suspendării de „dovada achitării tuturor obligațiilor de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale”.

Sălile de jocuri de noroc, gestionate de consiliile locale

„În prezent, autoritățile locale sunt reduse la un simplu rol de notificare, fără nicio pârghie reală de decizie sau reacție instituțională, deși impactul social și economic al jocurilor de noroc este resimțit direct în comunitățile locale”, arată Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.

Prin noile prevederi, autoritățile locale primesc un rol practic în reglementarea și controlul desfășurării jocurilor de noroc pe teritoriul propriu.

Consiliile locale vor putea „aproba sau respinge solicitările în funcție de prioritățile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecția ordinii publice și a sănătății comunității”, arată ordonanța de urgență, și vor putea stabili zonele unde vor putea fi amplasate jocuri de noroc, precum și cuantumul taxei locale.

Documentele de fundamentare a ordonanței guvernamentale avertizează că pachetul de măsuri prevăzute în propunerea legislativ nu poate fi amânat.

„Neadoptarea prezentelor măsuri în regim de urgență ar conduce la menținerea blocajelor administrative și fiscale, la diminuarea capacității efective de implementare a investițiilor la nivel local, la accentuarea riscurilor bugetare și la afectarea accesului colectivităților locale la servicii publice de calitate”.

În ceea ce privește fondurile europene, riscul este și mai concret, arată Nota de fundamentare.

„Există riscul pierderii definitive a acestor fonduri în lipsa unor măsuri imediate de stabilizare financiară la nivel local", fonduri cu termene stricte de execuție în intervalul 2026–2027.

Pachetul legislativ urmează să fie supus dezbaterii publice și adoptat în Guvern, după care ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.