După ce a vorbit patru ore la Universitatea din Torontno despre Oculta Mondială, Iluminati, spiritualism și pseudo-știință, David Icke a fost aclamat și aplaudat frenetic de studenți. Era anul 1999, iar Icke își vindea cărțile, mai ales în Canada, mai ceva ca pâinea caldă.
An profilic, în 1999 a rostogolit și teoria că lumea ar fi controlată de umanoizi reptilieni, context în care Icke a devenit un fel de rockstar, mereu în turneu și mereu încurajat de adepți.
A intervenit într-un final Congresul Evreu Canadian, scandalizat de falsurile pe care „autorul” le împrăștia în spațiul public. Iar cărțile sale au fost retrase de pe rafturi, cel puțin în Canada.
Europa Liberă a vrut să înțeleagă de ce adoptă o persoană teoriile conspitației ca stil de viață:
„ Mereu am știut că lumea nu este așa cum suntem învățați că este, dar nu am început să înțeleg decât atunci când l-am văzut pe David Icke la Wogan Show în anii 90. L-am urmărit pe David încă de atunci. ”
Acest sentiment, detaliat așadar de către o persoană care crede în conspirații, ar putea să arate anumite aspecte cheie care stau la baza motivului pentru care oamenii cred în conspirații. Perioadele de revoltă socială oferă un cadru ideal pentru creșterea conspirațiilor, în general, erodarea încrederii publicului în guverne, elite și știință. Așa cum directorul Departamentului de Psihologie Anomalistă din cadrul Universității Goldsmith London, profesorul Chris French explică:
„Când oamenii simt că lucrurile scapă de sub control, când există multă nesiguranță, apare anxietatea. Și atunci putem observa o creștere a gândirii conspiraționiste. În acest moment, în UK avem pandemia, avem Brexit-ul, până de curând îl aveam și pe Trump, iar acum ne confruntăm cu efectele ulterioare de după plecarea lui Trump. ”
Profesorul French merge mai departe să explice ce factori îi fac mai predispuși pe oameni să creadă în conspirații:
Câteodată facem conexiuni între puncte care nu ar trebui
„ (... ) noi ca specie suntem foarte buni să facem conexiuni între lucruri, să căutăm paterne, să căutăm un înțeles. În general, un lucru bun, dar câteodată ne concentrăm prea mult pe asta și facem conexiuni între puncte care nu ar trebui. ”
Ca ființe umane, capacitatea de a face conexiuni, de a căuta explicații pentru evenimente, nu este deloc nepotrivită sau neobișnuită. Dar așa cum explică profesorul French, căutarea excesivă de legături între evenimente este adesea momentul când iau naștere teoriile conspiraționiste.
STUDIU IPSOS: ATITUDINILE EUROPENILOR FAŢĂ DE TEHNOLOGIA 5G
Studiile efectuate susțin că există o legătură între perioadele de criză dintr-o societate și încrederea în teorii conspiraționiste. În vremuri de criză, sentimente de frică, de nesiguranță și apariția accepțiunii că lucrurile au scăpat de sub control, induc natural dorința de a înțelege, de a găsi un motiv pentru care se întâmplă toate.
Evenimente precum pandemiile, spre exemplu, reprezintă o perioadă bună în care conspirațiile se pot dezvolta. Nevoia de a înțelege schimbările bruște, drastice și provocatoare din viețile noastre din ultimul an, din cauza pandemiei de COVID-19, a dat naștere unor largi varietăți de conspirații care au legătură directă cu virusul SARS-CoV-2.
L-am întrebat pe profesorul de psihologie David Barron, director adjunct și lector la Universitatea Perdana din Kuala Lumpur, de ce anumite momente de criză facilitează creșterea numărului de conspirații:
„ Când un eveniment monumental are loc, pentru aceia care sunt susceptibili la teorii ale conspirației, acesta trebuie să fie cauzat de ceva la fel de monumental”.
Iar profesorul profesorul Chris French completează:
„Tendința de intenționalitate reprezintă abilitatea de a deosebi acțiunile intenționate de cele neintenționate. Această tendință ne permite să deducem intențiile specifice care motivează anumite acțiuni. În timp ce este normal să fim susceptibili la intențiile altora, fiindcă ne permite să navigăm prin interacțiunile sociale, oamenii pot devenii prea sensibili; adică, unii oameni pot devenii prea părtinitoare prin deducerea unei intenții, atunci când o atribuție nu ar trebuii urmată. Într-adevăr, atunci când oamenii sunt mai predispuși la formarea de idei conspiraționiste, aceștia sunt mai predispuși să atribuite un eveniment din lumea reală ca rezultatul unei intervenții conspirative intenționate.”
La începutul anului trecut guvernele din întreaga lume s-au luptat să pună în aplicare măsuri pentru reducerea riscului de răspândire a COVID-19. Schimbările profunde provocate în viețile a sute de milioane de oameni au adus cu sine o serie de conspirații legate de COVID-19, de multe ori distribuite audiențelor mai mari ca niciodată, prin intermediul platformelor de social media.
Conspirațiile pandemiei
Regatul Unit, la fel ca multe alte state, se confruntă cu o creștere a numărului de teorii ale conspirației. Conspirații care variază de la ideea că virusul COVID-19 nu există la teoria că a fost creat în laborator de către chinezi pentru un război biologic, până la teoria că există o legătură între rețelele de tip 5G și virus, împreună cu multe altele, au fost propagate cu ușurință în spațiul virtual, majoritatea prin intermediul platformelor de social media.
Încă de la primul vaccin făcut în Serbia au apărut noi teorii ale conspirației.
Oricât de deplasate ar suna, unele dintre aceste teorii ar putea fi foarte periculoase pentru cetățeni și politicieni deopotrivă. Un studiu realizat de universitatea King’s College de la Londra a constatat că acolo unde există o încredere ridicată în conspirații, încrederea în Guvern și recomandările era preponderent mai mică (distanțarea socială, statul acasă dacă prezinți simptome, purtarea măștii) fiind în același timp mai puțin dispuși să se vaccineze.
Este aproape imposibil să spui care sunt cele mai comune teorii legate de COVID-19, însă cea care s-a făcut cel mai vizibilă în spațiul public din UK este cea legată de rețelele 5G. Deși are la bază o idee generală de la care au plecat și alte teorii, conspirația explică cum rețelele 5G au provocat virusul, fiindcă în Wuhan (locul de unde se suspectează că a plecat coronavirusul) a fost introdusă printre primele locuri în lume această tehnologie.
Chiar dacă legătura dintre rețelele 5G și COVID a fost dezbătută pe deplin, în Regatul Unit au fost raportate mai multe incidente de vandalism asupra releelor de telecomunicație care folosesc noua rețea, din toată țara.
România nu diferă cu nimic față de alte state unde teoriile conspirației își găsesc adepți.
În Europa de Est, conspirațiile au găsit un loc fertil pentru dezvoltare. Neîncrederea în instituții și slaba lor gestionare a pandemiei au făcut ca esticii să prefere conspirațiile în defavoarea explicațiilor științifice. Conceptul care stă la baza conspirațiilor care au prins atât în Est, cât și în restul lumii, este simplu – conceptul de inamic, de cealaltă persoană care orchestrează împotriva noastră, cu scopul de a distruge națiunea și identitatea națională - teme care poate fi regăsite și în politicile populiste.
Conform unui sondaj recent, peste 50% dintre români sunt conștienți că sunt expuși la dezinformări legate de pandemia de coronavirus.
Cu toate acestea, un număr foarte mare de români cred în conspirații. Dezinformarea pare să apară în principal pe social media, în medii nereglementate în ceea ce privește filtrarea de informații.
Conform aceluiași sondaj, conspirația în care românii cred cel mai mult, într-o proporție de 35,7%, este că prin intermediul vaccinului oamenilor li se implantează un cip. Doar 14% sunt de acord cu afirmația că virusul a fost provocat de rețelele 5G.
Un alt mod de dezinformare care a avut loc în ultimele luni este împărțirea de materiale care conțin informații false. Cel mai recent caz este din Vâlcea, unde oamenilor le-au fost împărțite pliante cu mesaje anti-vaccin și despre proveniența virusului. În respectivul pliant se regăsesc foarte multe trimiteri la texte religioase sau la așa-ziși experți medicali care explică de ce virusul ar fi fost creat în laborator sau de ce vaccinul ar fi o armă de exterminare în masă.
Cine e predispus să creadă în conspirații?
Un studiu recent din Anglia a arătat că din respondenții la interviu 50% au prezentat mici urme ale gândirii conspiraționiste, 25% au arătat un grad de susținere al acestora, 15% aveau un tipar consecvent de susținere, iar 10% arătau o încredere foarte mare în teorii conspiraționiste. Studiul a demonstrat de asemenea că susținerea acestor teorii este conectată și cu alte forme de neîncredere, iar adepții sunt mai puțin susceptibili la a urma recomandările guvernului.
Dezinformarea în România se produce prin mai multe mijloace. Spre deosebire de Marea Britanie, în România mai apar alți doi factori de decizie care reușesc să „ajute” la răspândirea de conspirații - vedetele și Biserica. De altfel, potrivit unui barometru apărut la sfârșitul anului 2020, românii au cea mai mare încredere în Biserică, peste 70% dintre cei întrebați afirmând asta.
Profesorul David Barron mai explică:
„ O zonă de lucru pe care m-am concentrat este relația cu schiziotipia, o dimensiune a personalității care este caracterizată de lipsa de emoții, omul fiind excentric și suspicios cu cei care susțin aceste teorii conspiraționiste. Acele persoane care manifestă o formă intensă de schiziotipie văd însă lumea ca pe un loc periculos și au tendința să creadă că evenimente aleatorii au un înțeles profund. ”
Cum prevenim teoriile conspirației?
Nu există o soluție unică pentru stoparea răspândirii de conspirații, iar succesul măsurilor de prevenție va depinde de ce susținere au ele în rândul populației. „Share checklist” - este o inițiativă a Guvernului britanic care are ca scop educarea oamenilor cu privire la verificarea veridicității unei informații pe care o partajează (sau expune) online.
Studiul a arătat că există beneficii în demitizarea unei conspirații, prin furnizarea de argumente care dezvăluie falsitatea ei, făcând-o aproape imposibil să reziste în timp. Informațiile oferite de către Comisia Europeană ne arată cum putem recunoaște, demasca și contracara teoriile conspiraționiste.
În România, Autoritatea pentru Digitalizare a lansat un portal prin care se poate verifica veridicitatea unei infromații - stirioficiale.ro.
În general, cea mai bună formă de apărare este educația. Dezvoltarea abilităților de gândire critică, verificarea originalității și validității conținutului pe care îl partajați este vitală. Așa cum spune profesorul French, „încercați să dezvoltați abilități de gândire analitică încă de la o vârstă fragedă [...] Educație despre predispozițiile noastre cognitive, pe care toți le avem. Nu o să reușim să trecem peste ele, dar conștientizarea lor o să ne facă mai puțin vulnerabili să cădem într-o capcană.”
*Articol redactat de Ollie Cocris și Aurelian Pelin, stagiari Europa Liberă