Cererea pentru cele patru tipuri de vaccinuri oferite în Serbia este mult mai mică decât oferta. Guvernul sârb a achiziționat peste 2 milioane de doze, iar oricine dorește vaccinul se poate înscrie pe liste.
Serbia folosește două dintre vaccinurile aprobate de Uniunea Europeană, Pfizer/BioNTech și AstraZeneca, și două care nu au fost aprobate la Bruxelles, Sinopharm și Sputnik-V.
Înscrierile online sunt îngreunate de opinia anti-vaccinare, de teoriile conspiraționiste, de lipsa de încredere în autorități și de faptul că Serbia a adoptat de la început abordarea imunității de masă.
„Informațiile se schimbă și se contrazic constant: unele afectează fertilitatea, altele nu, unele au fost testate,” spune Emil, un tânăr de 29 de ani din Nis, al treilea cel mai mare oraș din Serbia.
Reticența lui Emil este cauzată de lipsa de încredere.
“Mai mult decât lipsa de încredere, e și incertitudinea dacă oamenii aceștia știu despre ce vorbesc,” adaugă Emil.
O femeie primește o doză de vaccin Sinopharm. Vaccinarea împotriva Covid-19 a început la Belgrad pe 2 februarie.
Nevena, în vârstă de 28 de ani, se teme de modul în care vaccinul i-ar putea afecta fătul.
„E nevoie de cel puțin un an de testare ca să știm că vaccinurile sunt sigure,” menționează Nevena. Mulți oameni sunt îngrijorați din cauza dezvoltării rapide a vaccinului. „Mulți oameni de știință spun că nu s-a cercetat totul”.
Nu s-au realizat studii clinice ale vaccinului anti-Covid pe femei însărcinate, dar cercetătorii spun că nu s-au observat efecte adverse la animalele gestante pe care s-au efectuat teste. Gravidele care se vaccinează sunt monitorizate îndeaproape de personalul medical.
Cercetătorii scot în evidență faptul că femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de simptome severe de Covid-19.
Atât Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cât și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA sfătuiesc gravidele să se vaccineze.
Nu, mulțumesc
Înscrierile pentru cele 7 milioane de locuitori ai Serbiei s-au deschis în 11 ianuarie, sub forma unui portal online.
Peste 21 de doze de vaccin au fost administrate la suta de cetățeni până la 27 februarie, conform statisticilor guvernului. În Serbia, strategia este de a primi două doze.
Aceste cifre plasează Serbia pe locul 5 în lume la vaccinare, după Israel, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, și Statele Unite ale Americii.
La peste 6 săptămâni de la începutul campaniei, doar un milion de sârbi s-au programat la vaccin.
Rămân în jur de 5,5 milioane de sârbi care nu par să se grăbească să se vaccineze.
Personal medical administrând o doză de vaccin anti-Covid unui bărbat din Belgrad, 17 februarie.
Pe lângă scepticismul populației, problema cu înscrierile poate fi atribuită și relaxării în ceea ce privește distanțarea socială. Această atitudine poate costa vieți în viitor.
În timp ce vaccinarea în Serbia a depășit-o pe cea din Uniunea Europeană, rata de infecție a crescut și ea.
Marija Gnjatovic, cercetător la Institutul pentru Aplicarea Energiei Nucleare din Belgrad, consideră că oamenii s-au relaxat prea mult deși știu foarte puțin despre protecția împotriva virusului.
Majoritatea sârbilor care s-au vaccinat au primit vaccinul chinez Sinopharm, spune Gnjatovic. „Aceasă formulă e de calitate bună și are puține efecte secundare, dar produce anticorpi mai încet decât tehnologia folosită de Pfizer și Sputnik-V”.
„Nu putem vedea încă efectele vaccinării în Serbia,” explică Gnjatovic. „Acestea vor fi vizibile în următoarea lună sau două”.
Experții sunt de acord că e nevoie ca minimum 70-80% din populație să fie imunizată prin vaccin sau infecție pentru a crea imunitatea de masă necesară opririi transmiterii Covid.
Imunitatea de masă împotriva pojarului necesită imunizarea a 95% din populație, iar pentru combaterea poliomielitei e nevoie ca 80% din populație să fie imunizată. Branislav Tiodorovic, membru al echipei guvernamentale împotriva crizei de Covid-19, consideră însă că e nevoie de doar 60% din populație. Acesta prezice că până în vară Serbia va avea doar cazuri sporadice.
Pentru a atinge acel nivel, însă, Serbia are nevoie ca încă 3 milioane de ceățeni să se înscrie pentru vaccin.
O problemă politică
Acest lucru s-ar putea dovedi dificil, ținând cont de faptul că virusul și vaccinul au devenit probleme politice în Serbia.
Din dorința de a se pune bine cu guvernul chinez, mulți oficiali de rang înalt, inclusiv președintele Aleksandar Vucic, nu au luat în serios pandemia de la început.
Un alt membru al echipei de răspuns la criza Covid, Branimir Nestorovic, a încurajat anul trecut femeile din Serbia să meargă la cumpărături în Italia la sfârșitul lui februarie 2020, chiar când țara devenea centrul infecției în Europa.
Vucic și guvernul său au optat rapid pentru un lockdown, dar au compromis eficacitatea măsurii când au redeschis țara înaintea alegerilor din vară. Cazurile au început să crească în acea perioadă și a fost dovedit că guvernul a ascuns adevăratele statistici.
Datorită boicotului opoziției, Vucic și Partidul Progresist Sârb au câștigat alegerile parlamentare din iunie cu o majoritate confortabilă.
Vucic a folosit apoi relația sa apropiată cu guvernul de la Beijing pentru a obține 1,5 milioane de doze de vaccin Sinopharm începând cu jumătatea lunii ianuarie. Astfel, Serbia a devenit prima țară din Europa care a primit vaccinul chinezesc.
Nici OMS, nici Uniunea Europeană nu au aprobat vaccinurile Sinopharm sau Sputnik-V.
Your browser doesn’t support HTML5
Serbia's President Arrives In Bosnia With COVID-19 Vaccine Donation
Darjo Hajric, sociolog și comentator politic, spune că politizarea este „marea problemă” a campaniei de vaccinare, că „așa a fost aranjat de la început”.
„La început am luat în derâdere virusul și l-am promovat pe ‚dr. Nesterovic’ ca star media, apoi a trebuit să ne confruntăm cu numărul de infectări și de decese înaintea alegerilor, iar achiziționarea vaccinurilor a fost prezentată ca fiind victoria personală a președintelui,” spune Hajric.
„Toate aceste lucruri au subminat încrederea în instituțiile statului, în echipa de răspuns la scriza sanitară, în sistemul de sănătate.”
Hajric consideră că „pandemia dezinformării” (un termen utilizat de OMS) care a afectat strategiile anti-Covid în întreaga lume contribuie la lipsa încrederii în informațiile oficiale despre originea Coronavirusului și în vaccinuri.
Un studio BiEPAG din 2020 arată că mai mult de jumătate din participanții din Balcanii de vest nu vor să se vaccineze.
„Oamenii au mai multă încredere în grupuri obscure de pe Facebook decât în OMS, e o problemă mai mare, nu doar în Serbia,” declară Hajric.
Conflicte interne
Ivana Prokic, epidemiolog și coordonatorul inițiativei locale ”Uniți împotriva Covid” (UPK), consideră că promovarea vaccinării este o slujbă dificilă într-o societate atât de sceptică nu doar față de vaccinuri, dar și față de informațiile oficiale.
Grupul Ivanei, care aduce împreună mii de doctori și alți lucrători din sectorul medical, au depus deja o plângere împotriva lui Nestorovic. UPK îl acuză pe Nestorovic, printre altele, de repetarea intenționată a informațiilor greșite.
Nestorovic postează adesea articole critice față de informațiile oficiale; săptămâna aceasta, unul dintre articolele postate de acesta numește pandemia „cea mai mare înșelătorie în sănătate din secolul 21”. Acesta a invitat reprezentanții UPK la o dezbatere televizată.
Între timp, UPK militează pentru o mai bună informare publică despre campania de vaccinare, care să includă și clarificarea miturilor care împiedică înscrierile.
Prokic este de acord cu Hajric că laudele lui Vucic și ale guvernului pe marginea celor 2 milioane de doze procurate rapid pot fi unul dintre aspectele care îngreunează campania de vaccinare. „Campania îi încurajează pe sceptici, le spune că poate nu e necesar să se vaccineze,” consideră Prokic.
În absența entuziasmului public către vaccinare, Prokic sugerează că ultima opțiune a Serbiei poate fi o bătălie politică explozivă pentru vaccinarea obligatorie.
„Cel puțin pentru grupurile cu risc ridicat, sau pentru cei care călătoresc, ceea ce nu e nou pentru că unele vaccinuri trebuie făcute când călătorești într-unele țări, [vaccinurile pot fi necesare],” conform Ivanei Prokic. „O opțiune mai moderată ar fi vaccinarea opțională, dar în lipsa căreia accesul ar fi restricționat în instituțiile oficiale, educaționale, la locul de muncă sau în transportul în comun.”
Miroslav, un locuitor din Nis în vârstă de 65 de ani, spune că fiul său deja s-a vaccinat și l-a înscris și pe el pe listă.
„În ultimele zece zile, numărul infecțiilor a crescut,” spune Miroslav. „Am decis să mă vaccinez, din motive preventive. Dacă e suficient de bun pentru tine, e suficient de bun pentru apropiații tăi.”