La 11 luni de la violențele jandarmilor asupra protestatarilor pașnici din Piața Victoriei, de la 10 august, Parchetul General și-a declinat competența asupra dosarului în care au fost depuse peste 750 de plângeri penale ale oamenilor bătuți și supuși atacului cu gaze lacrimogene din partea forțelor Ministerului de Interne.
Protestul diasporei din 10 august a fost practic înăbușit cu violențe care au amintit de mineriadele anilor 90, iar statul a tergiversat ancheta până la decizia de astăzi, care vine cu o lună înainte de reluarea mitingului, din nou în luna august, tot în Piața Victoriei.
Parchetul General a confirmat într-un comunicat declinarea dosarului la DIICOT: ”Procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei din municipiul București, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională. Competența D.I.I.C.O.T. este atrasă de dispozițiile art. 412 din Codul penal cu referire la art 397 alin 2 din Codul penal, dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale”.
Înainte de comunicatul Parchetului General, au existat informații neoficiale că DIICOT ar fi cerut să consulte dosarul 10 august. Parchetul Militar nu doar că l-a oferit, fără să ceară acordul procurorului general pentru o eventuală mediere, însă l-a cedat cu totul.
Imediat după violențele de la 10 august, Parchetul Militar a deschis dosarul, iar la intervenția procurorului general de la acea vreme, Augustin Lazăr, au început investigațiile. Au fost puși sub acuzare trei dintre șefii Jandarmeriei de la acea vreme - coloneii Ionuţ Sindile şi Sebastian Cucoş şi faţă de maiorul Laurenţiu Cazan, comandantul operaţiunii din Piaţa Victoriei. În același timp, oamenii maltratați, afectați de gazele lacrimogene folosite, au depus plângeri.
Ministerul de Interne și Guvernul PSD au vorbit la acea vreme despre o lovitură de stat, iar Viorica Dăncilă a trimis la Bruxelles o scrisoare ăn care a susținut că Executivul a sjupraviețuit unei încercări de lovitură de stat. Tot la vremea respectivă, PSD a amenințat că îl va pune pe președintele Klaus Iohannis sub acuzarea de înaltă trădare, o faptă care, dacă este confirmată de instanță, prevede închisoare de până la 25 de ani.
Parchetul Militar a tergiversat apoi ancheta și nu este nici acum clar dacă documentele Ministerului de Interne, condus de Carmen Dan, prin care s-ar putea afla cine a dat ordinele pentru intervențiile violente ale jandarmilor asupra unor protestatari pașnici - veniți mulți dintre ei cu copii - au rămas secrete.
În mai 2019, Parchetul militar a extins urmărirea penală in rem pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
Îți mai recomandăm Reprimarea protestului din august, corupția endemică și presa controlată, marile probleme din Raportul Guvernului SUA despre România”Mai multe acțiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti”, arăta Parchetul Militar într-un comunicat de presă.
Separat, Jandarmeria a sesizat DIICOT
În septembrie anul trecut, Jandarmeria a acuzat o tentativă de lovitură de stat la mitingul din 10 august și a sesizat DIICOT pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. Plângerea a venit după acuzații similare lansate de Liviu Dragnea și PSD.
Jandarmeria a sesizat DIICOT pentru articolul 397 alineatul 2 din Codul penal secțiunea Infracțiuni contra securității statului. Articolul respectiv spune - Acțiuni împotriva ordinii constituționale și întreprinderea de acțiuni violențe împotriva persoanelor sau bunurilor săvârsite de mai multe persoane impreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau impiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea natională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Nu este deloc clar ce statut va primi acest dosar, ce infracțiuni va cerceta și în ce măsură șefii inculpați ai Jandarmeriei vor putea fi cercetați de DIICOT. În 11 luni, acest dosar a trenat la Parchetul Militar, care a acuzat că nu are personal suficient la dispoziție și a avertizat că există riscul ca procurorul de caz să iasă la pensie, iar ancheta să fie reluată de la capăt.