București | Parcul Natural Văcărești, în voia sorții. Asociația care are grijă de el, respinsă de autorități

Parcul Natural Văcărești este îngrijit de o asociație care ar fi putut deveni deja și partener oficial în administrarea zonei. La sfârșitul lunii trecute însă, Agenția pentru arii protejate a spus: „nu".

Parcul Natural Văcărești este cel mai mare spațiu verde compact al Bucureștiului și primul parc natural urban din România. El există ca parc natural datorită Asociației Parcul Natural Văcărești (APNV) care este și cea care are grijă de el, deși, oficial, parcul e administrat, din 2019, de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

ANANP a respins la sfârșitul lunii trecute cererea Primăriei București și a Asociației Parcul Național Văcărești de a prelua administrarea acestei zone naturale.

În 2020, ANANP a admis că Asociația are de fapt grijă de parc și i-a recunoscut, printr-un parteneriat, drepturile și responsabilitățile, fără să poate prelua însă atribuții vitale precum întocmirea planului de management, aplicarea regulamentului sau paza și gestionarea procedurilor de prevenție și intervenție în cazul unui incendiu de vegetație.

După vizita președintelui Klaus Iohannis din luna aprilie, autoritățile au decis deschiderea sesiunii de atribuire în administrare a parcului​, iar Primăria Capitalei a anunțat pregătirea dosarului de candidatură pentru preluarea în administrare a parcului, în parteneriat cu Asociația Parcul Natural Văcărești.

Dosarul a fost depus în iunie, iar după două luni, ANANP l-a respins. „Este un abuz", a spus pentru Europa Liberă Dan Bărbulescu, reprezentantul Asociației.

Parcul natural disponibil oricărui bucureștean are peste 170 de specii de păsări.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate spune că documentația nu respecta prevederile legale.

Unul dintre principalele motive care a condus către respingerea dosarului de candidatură a fost acela că asocierile prin parteneriat nu sunt entități eligibile conform legii". Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 sunt eligibile pentru administrarea zonelor protejate:

  • companii şi societăţi naţionale,
  • autorităţi ale administraţiei publice locale,
  • servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale,
  • instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat,
  • asociaţii de dezvoltare intercomunitară,
  • muzee, constituite potrivit legii şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate”.

Argumentul este respins categoric de Dan Bărbulescu, care spune că Primăria Capitalei este eligibilă pentru administrarea parcului natural și nu există o reglementare care să spună că aceasta nu poate intra într-un parteneriat cu un ONG. În plus, organizațiile ar fi menționate în metodologie ca posibili parteneri, iar ANANP ar fi comis un abuz. „Practic, i se interzice unui partener care are capacitate științifică, care a contribuit la înființarea Parcului, să aibă acces în structura viitoare de administrare a acestuia. Mă întreb ce i se pregătește acestui parc".

Datorită Parcului Natural Văcărești, bucureștenii nu trebuie să iasă din oraș pentru a vedea specii inedite de faună și floră.

Potrivit Asociației, dosarul a fost respins „fără evaluare, invocându-se motive discutabile, de natură birocratică, refuzându-se astfel preluarea în administrare de către cea mai puternică entitate a administrației locale [n.r. Primăria Capitalei], împreună cu organizația care a ținut, practic, în viață acest parc în cei cinci ani de la înființare. Mai mult, modul de comunicare a rezultatului nu a făcut posibilă contestarea, lansându-se aproape simultan o nouă procedură".

În răspunsul ANANP, aceasta semnalează și că „angajamentul PMB privind constituirea structurii de administrare în termen de 6 luni de la data semnării contractului de administrare contravine termenului de 45 de zile prevăzut de legislație pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate".

Agenția spune și că „au mai fost identificate o serie de alte neconformități de ordin procedural", fără a le detalia, dar confirmă reluarea procedurii.

Respingerea dosarului depus de APNV înseamnă că Parcul Natural funcționează fără:

  • regulament, întocmit deja de APNV și depus la Ministerul Mediului;
  • plan de management;
  • pază și protecție în caz de incendiu de vegetație;

În februarie 2020, un incendiu a mistuit peste 50 de hectare de vegetație din Parcul Natural Văcărești.

În contextul incendiilor de vegetație care riscă să afecteze și România în perioada de caniculă din această vară și după ce un incendiu din 2020 a distrus întinderi mari de stuf, arbuști și vegetație uscată și a afectat peste 100 de arbori în Parcul Natural Văcărești, directorul de programe al Asociației, Nicoleta Marin, spune că aprobarea dosarului era de o importanță vitală.

E nevoie de un plan de prevenire și intervenție în caz de incendii de vegetație. Acesta presupune un sistem de hidranți, un drum pe care să poată să intervină mașinile de pompieri, e nevoie de un sistem de pază, care să descurajeze toate actele periculoase. Noi avem propuneri pentru toate lucrurile necesare, dar degeaba”, spune Nicoleta Marin pentru Europa Liberă.

Desemnarea oficială a unui administrator pentru Parcul Natural Văcărești ar permite luarea măsurilor de prevenire și intervenție în caz de incendiu de vegetație.

Astfel de evenimente au loc frecvent în parc iar principalul motiv este lipsa pazei și supravegherii 24 din 24. Pe lângă incendii, parcul se confruntă zilnic cu vandalisme care vizează infrastructura de vizitare și potecile. Asociația Parcul Natural Văcărești a solicitat în repetate rânduri autorităților statului introducerea unui sistem de pază care să poată preîntâmpina astfel de evenimente și reia această solicitare". – APNV, februarie 2020.

În luna aprilie, Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat Parcul Natural Văcăreşti, de Ziua Pământului. El a promis că va acorda protecţia sa şi Înaltul Patronaj parcului şi va fi înfiinţat un grup de lucru pentru dezvoltarea zonei.

După vizita din aprilie a președintelui Iohannis, alături de reprezentanți ai Ministerului Mediului, ANANP și PMB, autoritățile au decis deschiderea sesiunii de atribuire în administrare a parcului.

„Zona aceasta a apărut mai degrabă întâmplător, a fost descoperită de câţiva entuziaşti, care au înfiinţat o asociaţie şi profit de această ocazie să îi felicit pe acei entuziaşti pe care i-am întâlnit astăzi aici /.../ Mă bucur că exemplul Parcului Natural Văcăreşti merge mai departe", a spus preşedintele.

Primarul Nicușor Dan, care a participat la vizită, este reprezentantul Primăriei Capitalei în dosarul care a fost respins de ANANP. El nu a putut fi contactat până la publicarea acestui articol pentru a oferi un punct de vedere.

În Parcul Natural Văcărești, elevii din București pot vedea „pe viu” ce învață la orele de botanică.

Parcul Natural Văcărești

Parcul Natural Văcărești e un spațiu de 180 de hectare, la cinci kilometri de centrul Bucureștiului, în care copii pot face orele de botanică și oricine se poate plimba, pe jos sau cu bicicleta, sau doar „observa" 180 de specii de păsări.

În parc pot fi văzute bufnițe, lebăde de vară, chirighițe cu obraz alb, pițigoi, rațe, stârci, corcodei, cormorani, egrete, ereți, pescăruși etc.

Parcul Natural Văcărești este, potrivit APNV, ultima zonă dintr-o suprafață mai largă cu vegetație specifică zonelor umede și cu specii deosebite de floră. Inventarul floristic al parcului are 331 specii și subspecii, dintre care 266 native.

Pe terenul Parcului Natural Văcărești, regimul comunist a început amenajarea, în 1988, o unei ample lucrări hidrotehnice: Lacul Văcăreşti. Proiectul a eșuat.

Sesiunea de depunere a dosarelor pentru administrarea Parcului Natural Văcărești a fost reluată de Agenţia pentru Arii Protejate iar reprezentanții APNV spun că vor încerca din nou, în septembrie, să devină și oficial administratori al Parcului.

Istoria Parcului Natural Văcărești:
1988: Regimul comunist începe amenajarea Lacului Văcărești;
1989: bazinul creat a fost umplut prin pomparea apei din Dâmbovița;
1989: proiectul e abandonat din cauza infiltrațiilor care ce au inundat zonele învecinate;
1989 – 2000: în lipsa intervenției umane zona a fost populată de numeroase specii de animale și plante;
2012: numărul mare de specii, unele rare, determină o echipă de specialiști să înființeze viitoarea Asociația Parcul Natural Văcărești să își asume înființarea parcului natural;
2016: Hotărâre de Guvern pentru desemnarea Parcului Natural Văcărești;