Seceta | Parcul Văcărești, locul unde cândva era și apă. Ce soluții sunt pentru delta acum secată

De-a lungul a 20 de zile din iulie 2024, temperatura din peste jumătate din țară a depășit 35 de grade Celsius, iar Bucureștiul a avut parte de a doua cea mai călduroasă lună iulie din 1901 și până în prezent.

Temperaturile extreme au favorizat și condițiile de secetă, după cum scrie Observatorul European al Secetei. La mijlocul lui iulie a fost o avertizare pentru majoritatea teritoriului țării, iar finalul lunii a adus o nouă avertizare de intensificare a secetei, care s-a prelungit și în august.

Luând la pas Parcul Văcărești, într-o zi de septembrie, se poate observa că majoritatea bălților au secat și că pământul este uscat și crăpat.

Ca urmare, unele râuri au secat, cum au fost Bahlui și Miletin, din Moldova, iar altele au înregistrat nivele minime istorice – a fost cazul Someșului, la Satu Mare.

Parcul Natural Văcărești, din Capitală a fost și el afectat de secetă, iar Europa Liberă a stat de vorbă cu administrația și cu asociația care monitorizează zona despre gravitatea situației, despre felul în care sunt afectate speciile care trăiesc în zona protejată și despre care ar putea fi soluțiile pentru noua normalitate climatică.

A dispărut apa. Nu e prima oară

Fenomenul dispariției apei din Văcărești a început să fie observat începând cu 2020, de când seceta s-a extins, spune Dan Bărbulescu, membru fondator și director executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești, care are ca scop promovarea și susținerea conservării zonelor de biodiversitate din mediul urban.

„În fiecare an, spre sfârșit de august, început de septembrie și până în octombrie, când și vegetația iese din activitate, nivelul apei e foarte jos”.

Comparativ cu acum zece ani, spune el, nivelul apei a scăzut vizibil.

Baltă secată, în Parcul Văcărești.

Și Administrația Parcului, instituție subordonată Primăriei Generale, apărută în 2022, cunoaște situația. Primele ei preocupări au fost legate de calitătea și nivelulul apelor, atât subterane, cât și de suprafață.

„Încă de la acel timp s-a constatat că nivelul apelor depinde, în mare măsură, de precipitații. În funcție de acestea, zonele care au substrat impermeabil pot avea sau nu apă. Acestea sunt bălțile, cu caracter temporar. Alte zone, care au substrat mai nisipos și sunt în contact direct cu stratul acvifer -acelea sunt cu adevărat lacurile-, au apă permanent”, explică Ștefania Simion, directoare a Administrației.

Anul acesta, continuă ea, fenomenul s-a întâmplat foarte rapid însă, odată cu venirea toamnei și cu apariția precipitațiilor, nivelul de apă se va reface, treptat.

„Este un fenomen, din păcate, care cu greu poate fi controlat, în sensul de a-i atenua efectele”.

Nivelul apei scade din ce în ce mai mult, de la an la an, atrage atenția Asociația pentru Parcul Natural Văcărești.

Dâmbovița, stuful și colectarea apei de ploaie - soluții pentru viitorul secetos

Totuși, există și anumite lucruri care ar putea fi făcute dinainte de vară, astfel încât apa să fie menținută la un nivelul satisfăcător – măsurile sunt prevăzute în Planul de Management al Parcului.

Documentul e de nouă luni la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), pentru avizare, spune Dan Bărbulescu, iar soluțiile vor putea fi puse în practică abia după aprobare, povestește Ștefania Simion.

O soluție pentru nivelul de apă ar fi aducțiunile de apă din râul Dâmbovița, sursa cea mai apropiată și mai la îndemână de parc. Deja există un canal care face legătura între râul Dâmbovița și lacul Văcărești, care ar putea fi folosit, detaliază Ștefania Simion.

Apa ar putea fi pompată din Dâmbovița în bălți la începutul anotimpului cald, când nivelul apelor din pânza freatică e destul de ridicat, spune Dan Bărbulescu.

„Aceasta ar fi, practic, o amenajare hidrotehnică. Este destul de complexă și poate să aibă, la rândul ei, efecte asupra habitatului natural format acolo, adică asupra ecosistemului acvatic care s-a instalat după abandonarea proiectului hidrotehnic vechi și care, în sine, presupune anumite riscuri și pentru zonele limitrofe”.

Dacă s-ar încerca acum aducerea de apă din exterior, dintr-un râu, ar exista, în continuare, riscul de inundație, așa cum a existat în 1989. Așadar, este nevoie de mai multe cercetări, pentru a vedea dacă infrastructura existentă poate fi folosită pentru a suplimenta apa din parc și a menține nivelul ei optim.

În caz contrar, spune Ștefania Simion, există și scenariul unei infrastructuri complet noi, care să îndeplinească acest scop.

„Dat fiind faptul că vorbim de o arie naturală protejată, trebuie luate în considerare și alte aspecte, cum ar fi calitatea apei pe care o aduci acolo – că nu poți să aduci apă de orice calitate, nefiltrată, și fără să să ai date suficiente despre cum aceasta va interacționa cu condițiile de mediu deja existente”.

O altă soluție, spune Dan Bărbulescu, este o intervenție în teren și ține de extragerea stufului și a vegetației crescute în exces, care acționează ca un burete.

Stufărișul, vizibil crescut, poate fi întâlnit în multe zone din parc.

Iar o altă măsură, una eco, potrivită pentru contextul schimbărilor climatice, ar fi „recoltarea apei”, adică preluarea controlată a apei de ploaie din cartier, având în vedere că zona parcului, una joasă, este oportună.

„În noul scenariu climatic, ploaia este o resursă, o oportunitate. Iar ploaia poate fi recoltată mai ales în mediu urban, cum e Bucureștiul, care nu are capacitatea de preluare a apei pluviale. Adică apa care cade peste oraș merge în canalizare și se duce în afara orașului - și asta este o resursă foarte mare pentru oraș”, explică Dan Bărbulescu.

„Sigur, vorbim de zone unde apa poate fi captată în siguranță, curățenie - în general, apa de pe străzi este contaminată cu metale grele, hidrocarburi, dar se pot găsi soluții de biofiltrare a ei, iar parcul Văcărești oferă această oportunitate”, mai spune el.

Datorită poziționării, în Parcul Văcărești pot fi implementate o serie de „soluții verzi”.

Ce se întâmplă cu vietățile?

În această perioadă a anului, păsările nu mai sunt la cuib; ele au plecat și nu mai folosesc zona lacustră, din preajma bălților, ca să-și crească puii. Din acest punct de vedere, spune Dan Bărbulescu, situația nu este atât de „dramatică”, însă, dacă va continua, ar putea să afecteze speciile care sunt dependente direct de nivelul apei din parc.

Fauna Văcăreștiului este formată din mamifere, amfibieni, reptile, insecte, pești și păsări.

„De exemplu, mă gândesc acum la țestoasa europeană de apă, care e specie protejată și care trăiește la fundul apei. Ea și hibernează acolo. Or, dacă nivelul apei este foarte scăzut, iarna, când îngheață, s-ar putea să înghețe și ea”.

„Mai sunt și alte specii de amfibieni - parcul are câteva specii, toate protejate de lege, și care, dacă nu există apă suficientă în lacuri, s-ar putea să nu treacă cu bine de temperaturile negative, respectiv iarna care urmează”.

Odată cu venirea ploilor, nivelul de apă se va reface.

Asociația Parcul Natural Văcărești consideră că intervențiile ar fi necesare încă din 2025, astfel încât vara și toamna, nivelul de apă să fie mai bun. Administrația poate să intervină doar după aprobarea Planul de Management al Parcului Văcărești.

Contactat de Europa Liberă, Vasile Carnariu, președintele ANANP, crede că documentul va fi avizat și aprobat până la finalul anului.

„Traversăm un an de secetă teribil, dramatic, și sper din tot sufletul ca anii care urmează să nu fie în același scenariu”, spune Dan Bărbulescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.