Decizia desființării celor două grupuri nu înseamnă că votul dat de Parlamentul României reprezintă faptul că Rusia și Belarus sunt considerate „țări neprietene”, așa cum a decis Moscova la începutul lunii martie, spune senatorul PSD Ioan Stan, cel care a făcut propunerea.
„Cele mai multe grupuri sunt formale, nu produc niște relații extraordinare. Din nefericire, diplomația parlamentară este destul de slabă, dacă nu aproape inexistentă. Gestul este eminamente politic și simbolic, prin care Parlamentul României își arată dezaprobarea față de agresiunea Rusiei și Belarusiei, pentru că a permis să i se folosească teritoriul”, spune politologul Andrei Țăranu.
Deputatul PSD Marius Mărgărit (foto), președintele grupul parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă, a declarat la rândul său că „România trebuie să respecte tratatele UE și NATO”.
Acesta a adăugat că retragerea tuturor deputaților și senatorilor PSD din grupurile de prietenie cu Rusia a avut loc „la două zile după începerea conflictului armat în Ucraina”.
De altfel, votul dat de parlamentarii români reprezintă doar o formalitate după retragerea celor 15 membri din grupul de prietenie cu Rusia și al celor zece din grupul cu Belarus.
Prietenia cu Rusia este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire
Dan Ivan, senator USR de Maramureș, a răspuns că partidul din care face parte nu a solicitat desființarea celor două comisii.
„Noi pur și simplu nu credem că putem face parte dintr-un grup de prietenie cu o țară agresoare. Am considerat că nu putem face parte dintr-un grup de prietenie cu o țară care-și agresează vecinii”, a spus el.
Mai mult decât atât, senatorul a spus că grupul parlamentar „oricum nu a avut o activitate extraordinar de susținută”, iar de la izbucnirea invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, nu a fost organizată vreo întâlnire a celor 15 membri. „Dar nici înainte n-au existat ședințe”, a subliniat Ivan.
„Invitații la bairamuri la ambasadă primești, dar ceva concret în domeniul parlamentar nu a existat în comisie. Au existat invitații la câteva evenimente mondene în cursul anului 2021, una la ambasadă, una la un hotel cu ocazia zilei nu mai știu care și a treia tot ceva sărbătorire, la care nu am participat. Mi-aș fi dorit să particip la ceva care chiar aduce un plus activității noastre, nu să mergem să gustăm caviar cu votcă”, a declarat Dan Ivan, pentru Europa Liberă.
Politolog: Nu văd de ce ne-am apuca fix acum să avem politică externă
Experții nu consideră că România este un factor care are capacitatea să intervină în procesul de pace.
Politologul Andrei Țăranu, profesor universitar de științe politice la SNSPA.
„România oricum nu a avut de foarte multă vreme în dialog sustenabil cu Rusia. Dacă se va realiza, probabil că va fi prin terți, prin Israel sau prin țările arabe. Din câte îmi aduc aminte, Ambasada României în Siria încă este funcțională, deci ar exista niște contacte, dacă s-ar dori”, a spus Andrei Țăranu, pentru Europa Liberă.
„Nici nu prea are cum, și este mult prea legată - foarte bine - de SUA și de NATO, care nu țin neapărat să facă pacea sau să fie ei negociatorii păcii. Dacă România ar începe un parcurs de detensionare a relației, e foarte greu de spus ce ar putea să spună și din ce calitate. Pentru moment cred că-i mai bine să stea unde stă, și așa noi n-am avut politică externă în ultimii 30 de ani, nu văd de ce ne-am apuca fix acum să o avem. Pare că am pierdut momentul”, a subliniat el.
Politicienii spun că dialogul diplomatic poate continua
Reprezintă o schimbare de atitudine acest vot și mai poate exista un dialog diplomatic între București și Moscova?
„Nu cred că România trebuia să aibă altă poziție față de celelalte state partenere”, a răspuns deputatul PSD Marius Mărgărit.
„Se poate continua dialogul”, a explicat senatorul PSD Ioan Stan, coordonatorul structurilor parlamentare de prietenie din Parlament.
Îți mai recomandăm Cele două viteze ale Occidentului în războiul din Ucraina. Radicalismul SUA&UK vs precauția franco-germană„Am luat act de ideea de continuare a discuțiilor. Așa cum spune întreaga Europă, în condițiile în care se semnează tratatul de pace între Rusia și Ucraina, sancțiunile vor fi scoase. Așa și noi”, a mai răspuns preşedintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), întrebat în ce condiții ar putea fi reînființate aceste grupuri.
„Dialogul poate continua, între Ministerul Afacerilor Externe român și partea rusă, dar o colaborare parlamentară - care oricum nu a existat - nu credem că-și are rostul la momentul ăsta. Dacă tot nu colaborăm instituțional sau formal, prezența într-un astfel de grup de prietenie nu mi se pare oportună”, a afirmat senatorul USR Dan Ivan.
„Nu era ceva construit frumos și ne-am apucat noi să dărâmăm, e o declarație politică de delimitare față de acțiunile politice care au susținerea parlamentului de la Moscova. Recunoașterea celor două republici, parte a teritoriului ucrainean, a fost votată de Duma de Stat, lucru cu care noi nu suntem de acord. Ucraina are dreptul de a decide asupra teritoriului ei”, a completat el.
Îți mai recomandăm Transnistria și provocările Rusiei. Riscurile pentru Republica Moldova și România