Parlamentul Germaniei – vot de neîncredere cancelarului Olaf Scholz

Cancelarul Olaf Scholz la ședința Bundestag-ului, în așteptarea votului de neîncredere, 16 decembrie 2024

Parlamentul Germaniei a acordat vot de neîncredere cancelarului social-democrat, Olaf Scholz. Votul din 16 decembrie – cerut chiar de Scholz prin înțelegere cu alte partide – deschide calea către alegeri parlamentare anticipate, pe 23 februarie, pe fundalul unei crize economice.

Organizarea unui vot de neîncredere în guvern este un eveniment rar în politica germană, dar este singura cale pentru declanșarea anticipatelor. Acum, președintele Frank-Walter Steinmeier poate dizolva parlamentul și convoca alegeri anticipate, liderii principalelor partide căzând deja de acord ca acestea să aibă loc pe 23 februarie.

Cum s-a ajuns aici?

Coaliția tripartită condusă de Scholz alături de Verzii ecologiști și liberal-democraților pro-business din Partidul Democrat Liber s-a destrămat pe 6 noiembrie, iar guvernul a căzut, din cauza neînțelegerilor legate de creșterea nivelului de îndatorare a Germaniei.

Atunci, Scholz l-a demis pe liderul liberal-democraților, Christian Lindner, din funcția de ministru al Finanțelor, acuzându-l că a pregătit o politică economică bazată pe reduceri de impozite de miliarde de euro pentru persoane cu venituri mari, dar, în același timp, reduceri de pensii pentru toți pensionarii.

Social-democrații și Verzii lui Scholz doresc investiții majore în economie din partea statului și resping propunerile de a reduce programele de asistență socială. Dar pentru aceasta este nevoie de creșterea impozitelor și de modificarea limitelor stricte pe care Germania și le-a impus în ceea ce privește acumularea datoriilor.

Liderul conservatorilor germani, Friedrich Merz (dreapta), vorbind în Bundestag înaintea votului de neîncredere în cancelarul social-democrat, Olaf Scholz (centru), pe 16 decembrie 2024

Cum a decurs dezbaterea parlamentară și ce urmează

Vorbind în Bundestag, pe 16 decembrie, Scholz a spus că alegerile anticipate din februarie, care se vor organiza cu șapte luni înainte de termen, le oferă germanilor ocazia să stabilească un nou curs pentru țara lor și să „modernizeze” legislația privind datoriile.

Liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, care este și principalul rival al lui Scholz în alegerile din februarie, i-a dat însă acestuia o replică, acuzându-l că ar lăsa țara „în una din cele mai mari crize economice în istoria postbelică”.

În loc să se gândească la cât de competitivă este economia germană, Scholz propune mărirea îndatorării „pe cheltuiala generației tinere”, a spus liderul conservator.

Conservatorii lui Merz stau mult mai bine în sondajele de opinie decât social-democrații lui Scholz.

Partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), înregistrează și el un scor bun în sondaje, nominalizând-o la funcția de cancelar pe lidera sa, Alice Weidel. Dar naționaliștii nu au șansă să obțină funcția pentru că niciunul din celelalte partide nu vrea să facă alianțe cu ei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.