Acum doi ani, oficialitățile locale din Ridder, un oraș din nord-estul Kazahstanului, au hotărât să ridice un monument în onoarea lui Filipp Ridder, un inginer miner din secolele XVIII-XIX care a dat și numele așezării.
Opinia publică a fost divizată – unii spuneau că Ridder – care a descoperit un zăcământ mineral important și a cărui descoperire a dus la apariția orașului, merită această recunoaștere. Oponenții proiectului vedeau monumentul ca pe un simbol al colonialismului.
După tot scandalul, monumentul nu a mai fost instalat, iar soclul pe care era pusă în vremurile apuse statuia fondatorului URSS, Vladimir Ilici Lenin, a rămas gol.
Numai soclul a rămas din fosta statuie a lui Lenin.
Orașul de la graniță
Așezat la doar 50 de kilometri de Rusia, Ridder a trecut în ultima vreme printr-o serie de întâmplări nefericite. Locuitorii au rămas fără căldură în timpul iernii după un accident la termocentrala din oraș. Șanirak, singura școală de limbă kazahă din localitate, e pe cale să se închidă din cauza lipsei de întreținere.
Oficial, sunt în jur 50.000 de locuitori în urbe – 74% dintre ei sunt de origine rusă, 20% kazahi, iar restul sunt germani, tătari și ucraineni.
În 1941, după invazia naziștilor în Uniunea Sovietică, orașul a fost renumit Leninogork, în onoarea lui Lenin. În acea perioadă, aici se producea aproape jumătate din plumbul de înaltă calitate din URSS.
Dezbaterile referitoare la cine ar merita să-l înlocuiască pe soclu pe Lenin au continuat: unii au pledat pentru un monumentul al celebrului poet kazah Abai, iar alții au susținut ideea unei statui a fondatorului orașului.
Macheta monumentului Filipp Ridder, în atelierul sculptorului Irdan Gaisin.
Cine a fost Filipp Ridder?
Filipp Filippovic Ridder s-a născut la St. Petersburg, în 1759. Explorator rus și inginer miner de origine germană a descoperit, în ceea ce azi e nord-estul Kazahstanului, o mină în care erau aur, argint, cupru și plumb.
Orașul i-a purtat numele din 1796 până în 1941, când a devenit Leninogorsk. În 2002, după un decret al președintelui de atunci, Nursultan Nazarbaev, a redevenit Ridder.
Statuia lui Lenin a fost îndepărtată, dar piedestalul a rămas.
Controversa
În 2022, comisia onomastică a orașului a luat decizia să facă un monument pentru Ridder – a comandat o statuie înaltă de trei metri, care a costat 30 de milioane de tenge (64.000 de dolari).
Hotărârea a fost luată fără consultare publică, iar în momentul în care s-a anunțat dezvelirea statuii, au început protestele: unii localnici au fost fericiți, alții s-au opus din toate puterile.
Clădire din centrul orașului Ridder.
Nazar Asainov, activist local, își amintește că a citit pe Instagram despre statuie.
„Erau comentarii pozitive la postarea în care se anunța dezvelirea statuii de Ziua Republicii. Dar m-am gândit că centrul orașului e un loc de cinste pentru kazahi”, spune Asainov. „Acolo, conform obiceiului, trebuie să fie o persoană foarte respectată. Ridder a servit Imperiul Țarist sub Ecaterina a II-a (împărăteasă a Rusiei, n.r.)”.
Și, urmare a scandalului, statuia nu a fost niciodată ridicată.
Statuia din garaj
Irdan Gasin, artistul care a făcut sculptura, spune că e sătul de discuție și că abia așteaptă să scape de monument.
„Statuia lui Ridder e gata. Stă aici de doi ani, ca și cum ne-ar fi deranjat”, spune el. „Sincer să fiu, îmi cam stă în drum. Aș vrea să o duc la primărie să o pună ei undeva”.
Statuia lui Ridder își așteaptă cuminte, cu fața în jos, soarta, într-un garaj.
Suporteri și oponenți
Nadejda Klimova, fosta vice-președintă a filialei partidului de guvernământ Nur-Otan (care se cheamă acum Amanat) – cel mai mare partid din Kazakhstan, care controlează țara din 1999 – spune că un personaj istoric care a lăsat o asemenea urmă în istoria regiunii merită un monument.
„Spuneți-mi, cum ar strica monumentul lui Ridder înfățișarea sau istoria orașului?”, spune Klimova exasperată, arătând spre soclul gol. „Să știe, să iubească, să respecte și să nu rescrie sau să manipuleze istoria. Până la urmă, rezidenții noștri nu sunt toți la fel”.
Pe piedestal, sub imaginea lui Fillip Ridder, scrie în rusă și kazahă: „Am descoperit acest zăcământ pe 31 mai, fix de Sfânta Treime”.
„Dacă te apuci să sapi în istorie, e complexă. De ce să cedezi spălării occidentale a creierului, dacă avem propria istorie?”, se întreabă ea. Și adaugă: „Generația tânără e victimă a americanizării, o ia razna, caută în istorie vinovați care nu sunt acolo”.
La intrarea în oraș, existau inscripții mari dedicate „liderului” (fostul președinte Nursultan Nazarbaev) și lui Ridder. Dedicația pentru Nazarbaev a fost dată jos după protestele din ianuarie 2022.
Mihail Serebrennikov, locuitor al orașului, e nostalgic: își amintește viața simplă din timpul comunismului când, crede el, oamenii erau mai uniți și mai toleranți.
„Nu știu. Cumva, totul era mai prietenos. Oamenii nu erau împărțiți în naționalități. Acum auzi: «Ăsta e orașul meu. Ești, de fapt, în Kahazstanul meu»”, spune el. „Nu știu cum nu e acesta Kahazstanul tău când eu m-am născut aici”.
Monumentul lui Serghei Kirov.
Monumentul lui Serghei Kirov, un lider bolșevic care a contribuit secolul trecut la instalarea puterii sovietice în estul Kazahstanului, e încă în parc, pe o alee, în iarba crescută. Anul trecut a apărut o propunere de demolare a statuii, dar mulți localnici nu au fost de acord. Au spus chiar că se vor ocupa ei înșiși de revopsirea statuii și de repararea soclului.
Nazar Asainov spune că orașul, fiind atât de aproape de Rusia, simte influența propagandei rusesști, în special după lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
„Atunci când kazahii au pus iurte speciale în Ucraina (numite „Iurtele invincibilității” - făcute pentru a-i ajuta pe localnici să stea la căldură și să-și încarce dispozitvele electronice în timpul penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene) , unii au spus că „au fost ridicate iurte pentru naziști”, povestește Asainov.
Munții Altai văzuți din Ridder.
Kuralai Sadykova: „În timpul colonialismului, strămoșii noștri au fost uciși prin înfometare”.
Kuralai Sadykova, președinta societății de limbă kazahă din oraș, este și ea împotriva monumentului lui Ridder. Kuralai crede că protestele reflectă procesul mai larg de decolonizare care îi obsedează pe locuitori.
„În vremea colonialismului, conform politicii de atunci, strămoșii noștri au fost exterminați prin înfometare. Distruși de război. Înainte de toate, a fost opresiunea. Bunicii noștri, care au fost martori la tot, spuneau: «Taci, dacă nu taci, nu o să ajungi departe. Tăcerea te scutește de necazuri mari. Nu întreba și nu cere»”.
Și, adaugă ea, „decolonizarea înseamnă că fiecare națiune are dreptul să-și împărtășească valorile spirituale”.
Palatul Culturii.
Deschiderea
Erbolat Oșakbaev, viceprimarul din Ridder, spune că monumentul nu are nicio legătură cu colonizarea și că orașul îi primește binevoitor pe toți.
Erbolat Oshakbaev
„Suntem toți cetățeni ai Republicii Kazakhstan, iar Kazahstanul e un stat independent”, afirmă el.
Și dă un exemplu care, spune el, demonstrează cum se aliniază evenimentele din urbe cu ideologia de stat de acum – celebrările de Anul Nou Persan (Norouz).
„Conform unui decret prezidențial, s-a discutat celebrarea Norouz timp de 10 zile, iar locuitorii din Ridder au sprijinit evenimentul cu toată inima. Mai întâi, am avut o ședință cu reprezentanții tuturor organizațiilor etnoculturale și membrii societății de limbă kazahă, ca să vorbim despre cum să sărbătorim...
Desigur că Nourouz a mai fost sărbătorit la Ridder, dar niciodată la o asemenea scară ca în acest an”, declară Oșakbaev.
De ce sunt irosiți banii?
Există, în Kazakhstan, o listă a personajelor istorice care ar putea avea dreptul de a fi celebrate prin monumente. Filipp Ridder nu e pe această listă.
În 2022, când a izbucnit disputa legată de statuie, instituția care protejează moștenirea istorică și culturală din Kazahstanul de Est a studiat problema și a decis că instalarea monumentului lui Ridder ar fi „ilegală”. Apoi, a interzis ridicarea ei.
Nazar Asainov: „Care e contribuția lui Ridder din Kazakhstan?”.
Nazar Asayinov, locuitor al orașului, are de gând să îi dea în judecată pe membrii comisiei care au decis instalarea monumentului. Spune că cei 64.000 de dolari cheltuiți pentru statuie ar trebui plătiți de către cei din comisie și sugerează chiar schimbarea numelui orașului.
„Banii cheltuiți pentru monument trebuie returnați de către membrii comisiei. Dacă ei tot fac greșeli costisitoare, ce ne mai rămâne? Sau totul va fi iertat?”.
„Numele orașului trebuie schimbat de urgență. Care e contribuția lui Ridder la Kazahstan?”, se întreabă Asainov.
Oșakbaev, pe de altă parte, nu crede că banii au fost irosiți și că în curând va fi găsit locul potrivit pentru monumentul Ridder.
„Problema trebuie rezolvată discutând cu oamenii și punându-ne de acord cu comisia”, spune el.
Acest articol a fost publicat inițial pe www.rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.