Dosarul Pegasus | Spionaj la nivel mondial împotriva jurnaliștilor și activiștilor

Jurnaliștii de la 17 corporații media au început să urmărească folosirea programului Pegasus, una dintre cele mai puternice unelte de spionaj dezvoltate până acum, o creație israeliană. Programul, odată ajuns în telefonul cuiva, poate copia mesajele trimise și primite, poate colecta pozele și alte fișiere, poate înregistra apelurile, poate urmări calendare și istoricul de internet, poate filma prin camera frontală, poate activa microfonul pentru a înregistra conversații, și știe unde s-a deplasat și cu cine s-a întâlnit proprietarul telefonului.

Un software precum Pegasus nu este doar o unealtă - ci un sistem întreg de urmărire. „Pentru multe regimuri, e un sistem de inteligență. E un serviciu de securitate externă într-o cutie”, a declarat John Scott-Railton, cercetător de securitate cibernetică la Citizen Lab care a investigat sistemul Pegasus.

Printre cele 50.000 de numere de telefon care ar fi putut fi urmărite prin Pegasus în 50 de țări, se află cel puțin 1.000 de indivizi pe care i-au putut identifica jurnaliștii. Dintre aceștia, 189 sunt jurnaliști, 600 politicieni și oficiali de stat, iar 85 sunt activiști. Există pe listă și câțiva șefi de stat. Nu toate numerele de pe listă au fost urmărite, ci doar posibile ținte.

Acestea sunt primele revelații - redacțiile Guardian, CNN, Associated Press, Wall Street Journal, Le Monde, Die Zeit, Al Jazeera și restul celor care lucrează la acest proiect vor publica mai multe informații referitoare la această listă pe parcursul săptămânii acesteia. Jurnaliștii tuturor acestor posturi media se află pe lista de numere de telefon, obținută de un grup de hackeri acum câteva luni.

Cine a fost urmărit prin Pegasus

NSO Group, care a creat acest software, l-a trimis până acum către cel puțin 1.400 de persoane exploatând o hibă în sistemele de operare iOA și Android - dar poate fi transmis chiar și wireless dintr-un transmițător din apropierea țintei. Modul de infiltrare este aproape imposibil de perceput, chiar și pentru cei mai interesați de securitatea telefoanelor lor.

Acum câteva luni, Amnesty International și Forbidden Stories (un ONG jurnalistic de la Paris) au primit o listă de peste 50.000 de numere de telefon care, începând din 2016, au fost ținte ale atacurilor cu programul Pegasus. Aceste numere ar fi fost strânse de guverne și date celor de la NSO ca posibile ținte pentru operațiuni de supraveghere - însă nu se știe ce s-a întâmplat apoi: dacă au fost urmărite unele persoane, câte dintre ele, cât de intensiv. Dintre 67 de telefoane analizate de Amnesty, 23 erau infectate și 14 aveau semne că s-ar fi încercat pătrunderea în ele. 30 de analize au ieșit neconcludente.

Grupul israelian a vândut acest software spre cel puțin 60 de clienți - iar investigațiile organizațiilor media arată că mulți dintre aceștia sunt guverne controversate. Printre clienții NSO se află guvernele din Azerbaidjan, Bahrain, Kazakhstan, Mexic, Maroc, Rwanda, Arabia Saudită, India, Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Ungaria.

Un număr mare de jurnaliști, disidenți, avocați, oameni de afaceri, figuri academice sau religioase și activiști pentru drepturile omului în țări cu regimuri autoritare se află printre țintele urmărite prin Pegasus. Au fost ținte ale acestui spionaj și politicieni, diplomați și angajați de stat de rang înalt din mai multe țări. Pe listă se află mulți apropiați ai lui Jamal Khashoggi, jurnalistul Washington Post ucis și dezmembrat de agenți ai Arabiei Saudite în Istanbul, în 2018.

• Mexic

Jurnalista Carmen Aristegui se află pe lista celor 15.000 de urmăriți din Mexic. Aristegui a expus scandalul de corupție din jurul fostului președinte Enrique Pena Nieto. Guvernul mexican a urmărit mai multe persoane apropiate acesteia - colegii săi, asistentul său personal, sora și chiar și pe fiul său în vârstă de 16 ani.

Tot în Mexic se află pe lista urmăriților și Eduardo Ferrer Mac-Gregor Poisot, activist și fost președinte al Tribunalului inter-american pentru drepturile omului, împreună cu preotul catolic și activistul Alejandro Solalinde. Acesta din urmă consideră că guvernul căuta orice informație i-ar putea dăuna credibilitatea și imaginea publică.

Reporterul Cecilio Pineda Birto a fost asasinat în 2017, la câteva zile după ce numărul său a fost adăugat pe lista celur urmăriți.

• India

Rahul Gandhi, cea mai importantă figură a opoziției din India, se află pe lista celor urmăriți. Pe lângă el, erau pe listă câteva numere ale apropiaților și colegilor săi. Zece dintre cele 37 de numere confirmate că au fost infiltrate sunt din India. Se știe că a fost atacat telefonul lui Prashant Kishor, analist politic din India care lucra ca strategist pentru rivalii premierului Modi într-o zonă în care aceștia au învins partidul premierului.

„Dacă informația e corectă, scara și natura acestei supravegheri trece nivelul unui atac asupra unor indivizi. Este un atac asupra fundațiilor democratice a țării noastre”, a declarat Gandhi. Atacul ridică întrebări despre libertatea opoziției din India, o țară care se confruntă recent cu tendințele autocrate ale lui Narendra Modi.

• Azerbaidjan

În Azerbaidjan, guvernul a spionat sute de activiști și jurnaliști, inclusiv de la Europa Liberă, conform unui raport al OCCRP. Nu există dovezi că guvernul de la Baku este un client NSO, dar preponderența numelor din Azerbaidjan ar indica spre o posibilă conexiune. Baku este unul dintre cele mai represive regimuri din fosta Uniune Sovietică.

245 de numere din Azerbaidjan se aflau pe listele NSO, majoritatea copleșitoare fiind jurnaliști, activiști, avocați și membri ai opoziției. Printre ei se află și Khadija Ismayilova, fostul șef al biroului azer al Europei Libere și unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din țară. Au fost urmăriți mai mulți prieteni și rude ai jurnalistei. Europa Liberă Azerbaidjan a fost închisă de autorități în 2014 și site-ul azer este blocat din 2017.

Activistele sunt pedepsite prin dezvăluirea materialelor compromițătoare de natură sexuală, explică The Guardian. Fotografii intime ale activistei Fatima Movlamli, care avea doar 18 ani, au fost recoltate prin Pegasus și postate pe internet.

• Arabia Saudită

În Arabia Saudită, una dintre țintele de spionaj este Loujain al-Hathloul, activistă pentru drepturile femeilor. Aceasta a fost pusă pe listă înainte să fie răpită din Emiratele Arabe Unite și aruncată în închisoare în Arabia Saudită, unde a fost și torturată. E-mailurile activistei mai fuseseră sparte înainte de a fi adăugată pe listă.

Alte persoane pe lista de telefoane includ:

• Rodney Dixon, un cunoscut avocat pentru drepturile omului.
• Hatice Cengiz, logodnica jurnalistului Jamal Khashoggi și clientă a lui Dixon. Telefonul ei a fost infectat cu Pegasus la doar patru zile după moartea lui Khashoggi.
• Joseph Breham, avocat francez care s-a pus rău cu guvernul Marocului.
• Szabolcz Panyi, jurnalist ungar care a investigat afacerile guvernului Ungariei cu SUA, Rusia și China pentru arme și spionaj.
• Andras Szabo, jurnalist ungar care a publicat articole despre corupția unor oficiali din guvernul Orban.
• Azam Ahmed, fost șef NYT Mexic care a raportat de multe ori pe tema corupției și supravegherii din America latină.

„Numărul jurnaliștilor identificați ca ținte arată clar modul în care Pegasus este folosit pentru a intimida jurnalismul critic. E vorba de controlarea poveștii publice, încercarea de a scăpa de analiză și oprimarea oricărei voci de opoziție”, a declarat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard.

Jocuri murdare

Acum câțiva ani, ONU a cerut un moratoriu pe vânzarea programurilor de spionaj către guverne până când domeniul va fi mai reglementat. Dar nimeni nu a ascultat. Cetățeni cu poziții importante din afara sistemului de stat sau militar pot deveni ținta acestor urmăriri. Jocul s-a schimbat și nimeni cu influență nu este în siguranță.

NSO Group a fost dat în judecată de mai multe ori în Israel și în Cipru, țări din care își exportă produsele, de către jurnaliști și activiști care spun că software-ul NSO a fost folosit pentru a-i spiona. Spre deosebire de alte tehnologii evoluate de spionaj, care de obicei sunt dezvoltate de unele țări, NSO este o firmă privată, un agent economic care poate fi angajat de oricine la prețul necesar.

Declarațiile de transparență ale NSO spun că au refuzat contracte de peste 300 de milioane de dolari nedorindu-și să se pună într-o situație în care ar încalca drepturile omului. „Dacă acest raport ar fi fost tipărit, n-ar fi valorat nici cât hârtia folosită”, consideră Eva Galperin, director de securitate cibernetică la Electronic Frontier Foundation.

„Aceasta va fi povestea anului”, a scris Edward Snowden pe Twitter despre lista telefoanelor urmărite.