Ce se întâmplă cu pensiile speciale ale primarilor. „Trebuie să fim muritori de foame?”

Pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, chiar dacă ele au fost introduse prin Codul Administrativ în 2019. Printre susținătorii pensiilor speciale s-au numărat Marcel Ciolacu, președintele PSD, dar și Florin Roman, ministrul Cercetării și Digitalizării.

Guvernele cu premieri liberali au decis să proroge intrarea în vigoare a legii care dă primarilor dreptul să încaseze pensii speciale. Surse guvernamentale au declarat, pentru Europa Liberă, că premierul Ciucă susține ideea amânării pensiilor speciale pentru primari.

Atitudinea PNL este însă diferită când vine vorba despre abrogarea legii. Chiar dacă, la nivel declarativ, PNL și PSD au afirmat că susțin eliminarea pensiilor speciale, acțiunea din Parlament demonstrează contrariul. Peste 90% dintre aleșii locali și 100% în cazul șefilor de consilii județene, provin de la PSD, PNL sau UDMR, partidele care formează actuala Coaliție de guvernare. Astfel, cele trei formațiuni politice nu au vreun interes de a-și atrage nemulțumirea aleșilor locali.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR), a avut, săptămâna aceasta, o întâlnire cu reprezentanții primarilor din întreaga țară. El le-a transmis că susține pensiile speciale, dar, pentru că situația politică este dificilă, ele urmează să fie prorogate. Decizia a fost luată deja în Coaliție și urmează să fie adoptată o Ordonanță de Urgență pentru prorogarea acestor pensii speciale sau indemnizații acordate la limită de vârstă, cum le denumesc primarii.

„Vă redau textual, a spus: domnilor, din punctul meu de vedere, acestea nu reprezintă o presiune asupra bugetului de stat. Nu constituie o presiune bugetară, dar pentru că așa s-a hotărât în Coaliție și pentru că există probleme pentru pensii și alocații ale copiilor, ne-au spus că s-a amânat”, a dezvăluit Mariana Gâju (PSD), primar în Cumpăna, județul Constanța, discuția purtată cu ministrul Dezvoltării.

Ea a adăugat că Cseke Attila a dat exemplul unei femei primar din zona sa care a ieșit la pensie după cinci mandate cu o pensie de 2.200 de lei ( 440 de euro).

USR insistă însă ca guvernul să proroge pensiile speciale

„Le cer șefilor coaliției toxice PNL-PSD-UDMR să ia rapid decizia ca guvernul lor să abroge intrarea în plată de la 1 ianuarie a pensiilor speciale pentru aleșii locali. România nu-și mai permite o nouă castă de privilegiați”, a fost poziția lui Dacian Cioloș, președintele USR.

Liderii USR au făcut apeluri repetate la adresa actualei Coaliții să proroge legea care ar permite ca pensiile speciale ale primarilor să intre în vigoare.

Primarii se consideră păcăliți de parlamentari și de Coaliția de guvernare din cauza amânării care va intra în vigoare de la 1 ianuarie.

„Guvernul vrea să mintă din nou aleșii locali, ăsta e scopul. Este a treia prorogare, deci a treia amăgeală, a treia prosteală”, a declarat Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) pentru Europa Liberă.

Revolta primarilor și președinților de Consilii Județene

Dumitru Buzatu, actualul președinte al Consiliului Județean Vaslui, a pierdut deja pensia pe care ar fi trebuit să o încaseze ca fost parlamentar. El descrie indemnizația pe care ar trebui să o primească aleșii locali la final de mandat, dar după îndeplinirea vârstei necesare, drept un „beneficiu”. El recunoaște că indemnizația nu reprezintă contribuția la sistemul de pensii.

„Dacă ne asumăm funcția publică, după aia trebuie să fim muritori de foame?”, a spus Buzatu pentru Europa Liberă.

Problema pensiilor mici pe care le au primarii cu patru – cinci mandate a fost discutată și la întâlnirile informale, dar și la cele cu membrii Guvernului.

Edilii s-au plâns ministrului Cseke Atilla că există cazuri în care pensia unui primar nu acoperă nici măcar întreținerea într-un azil.

„S-au dat exemple de oameni care au fost duși la azilele de bătrâni. Nu le ajunge pensia pe care o au să-și plătească întreținerea într-un asemenea centru”, afirmă Mariana Gâju, primarul din Cumpăna.

Președintele ACoR crede că o pierdere însemnată la bugetul de stat o reprezintă faptul că nu s-a aplicat rezultatul referendumului din 2009, în care s-a votat pentru Parlament unicameral cu 300 de membri.

„Acolo e pierderea grosolană și nesimțită, nu la indemnizațiile pentru limită de vârstă”, este mesajul transmis de Drăghici.

Disputa între primari și Guvern ar putea ajunge să fie decisă de Curtea Constituțională. Primarii au atacat în instanță OUG 226 prin care au fost prorogate indemnizațiile speciale pentru 2021, iar judecătorii au trimis speța la CCR după ce s-au invocat aspect legate de constituționalitate.

Mariana Gâju are o poziție diferită față de cea a colegilor.

„De ce trebuie acum când țara fierbe și oamenii sunt necăjiți rău de tot cu scumpirile acestea la gaze, energie, alimente, eu să susțin că vreau acum cu tărie indemnizația la limită de vârstă? Dacă am îndurat atâția ani, haide să mai îndurăm”, este opinia primăriței din județul Constanța.

Ea spune că atunci când a devenit primar a știut ce beneficii va avea după munca sa la primărie.

„Nu m-a obligat nimeni să fiu primar. Mi-am asumat, știam legile”, a declarat Gâju pentru Europa Liberă. Ea a câștigat anul trecut al șaselea mandat în fruntea comunei Cumpăna.

Primarii mai au un of: parlamentarii. Edilii se plâng că deputații și senatorii uită de problemele locale după ce ajung la București, iar acasă mai ajung doar la următoarele alegeri.

Impactul financiar al aplicării legii care dă indemnizații speciale aleșilor locali ar fi de peste 100 de milioane de euro anual.

Parlamentul a fost la un pas să abroge anul trecut pensiile speciale ale primarilor, dar în momentul votului mai mulți aleși au invocat faptul că au pierdut conexiunea la internet. Astfel, pensiile speciale sunt încă în lege.